joi , 9 decembrie 2021 4:03 pm
Iasi booked.net
-1°C

Mai multă atenţie acordată copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare

Palatul Roznovanu a găzduit joi, 12 august, dezbaterea „Copiii de acasă ai diasporei”. Evenimentul, organizat de Primăria Municipiului Iași și Teach for Romania, a avut ca teme provocările cu care se confruntă copiii care au părinți plecați la muncă în străinătate, precum și sprijinul de care acești tineri au nevoie pentru garantarea accesului la o educație de calitate.

Problema copiilor rămași acasă după ce părinții au plecat în străinătate la muncă este una foarte sensibilă. De-a lungul timpului am intervenit direct. Un exemplu în acest sens este proiectul realizat cu ajutorul Fundației Difain, cu care am reușit să îi monitorizăm și să îi reintegrăm sau să îi recuperăm odată cu întoarcerea părinților acasă, având în vedere că o parte din clasele de studiu le-au absolvit în străinătate și era nevoie să fie reintegrați în sistemul educațional de la noi. Din fericire, sistemul educațional din România este destul de flexibil, singura condiție fiind ca implicarea tuturor factorilor decizionali, decisivi pentru acei copii, să fie una reală. Ar fi nevoie de îmbunătățirea cadrului legislativ pentru ca acești copii să intre într-o monitorizare specială de la data la care cel puțin unul dintre părinți a părăsit România. Pe lângă sprijinul organizațiilor neguvernamentale, acest proces trebuie efectuat instituțional, adică să existe o supraveghere psihologică permanentă pe care statul român să o acorde în mod gratuit și continuu. Interesul față de acești copii trebuie să fie mai mare pentru că sunt mulți și pot fi folositori societății”, a declarat primarul Mihai Chirica, în deschiderea evenimentului.

Potrivit Autorității Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, la finalul anului trecut, în România erau cel puțin 75.000 de copii care au măcar un părinte plecat în străinătate. Aproape jumătate dintre aceștia sunt din regiunea Moldovei. „La Administrația Prezidențială am făcut un grup interinstituțional care a luat fiecare aspect al acestei probleme, a încercat să-l înțeleagă și, mai ales, să găsească soluții. Un lucru identificat a fost dificultatea pe care statul român o are în a identifica numărul copiilor aflați în această situație. Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Autoritatea Națională pentru Protecția Copiilor spun că sunt 90.000 de copii, Ministerul Educației vreo 150.000, iar organizațiile neguvernamentale între 250.000 și 300.000, număr care, după părerea mea, este mai aproape de adevăr. Statul român nu a fost în măsură să-și armonizeze datele. Înainte de a trece o lege, trebuie să facem un lucru simplu: să ne unim eforturile la nivel local și al școlilor, al Ministerului Educației, pentru a îngloba toate datele care vin din teren.

Un alt fapt este că resursele de la nivel central către nivelul local nu sunt alocate pentru nevoile concrete ale categoriilor vulnerabile, ci după un algoritm general, în funcție de numărul de locuitori, de statutul de comună sau oraș. Deci, nu sunt alocate în raport cu nevoile identificate în teren. Mai există o problemă, cea a delegării autorității parentale, noi găsind o manieră de simplificare a acestui proces. Nu în ultimul rând, este nevoie de politici publice centrate pe școală, pentru că abandonul școlar reprezintă un risc major pentru acești copii”, a afirmat Sandra Pralong, Consilier de Stat în cadrul Administrației Prezidențiale (Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor).

Totodată, Radu Gheorghe Szekely, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Educației, a anunțat că instituția în care activează a decis înființarea unor echipe multidisciplinare care să intervină de la primele semne de abandon școlar. „În prezent, la Ministerul Educației sunt înregistrați 159.000 de copii cu părinții plecați în străinătate. Suspiciunea noastră este că numărul este mult mai mare pentru că există dificultăți în înregistrarea lor, mai ales că unii părinți nu declară că-și stabilesc domiciliul în străinătate. Avem un proiect care se referă exclusiv la abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii. Mecanismul de avertizare timpurie presupune ca la primele semne de risc, cum ar fi absențele, scăderea performanței școlare, lipsa interesului față de școală a copilului, profesorul sau consilierul școlar să ia legătura cu mediatorul școlar și cu serviciile de asistență socială și să încerce să identifice motivele din spatele acestei situații.

Prin intermediul fondurilor fonduri europene, urmează să angajăm o mie de psihologi educaționali în sistemul de învățământ care să meargă în școlile cu cel mai mare grad de vulnerabilitate, cele cu mulți părinți plecați în străinătate sau cu multe familii aflate în situații financiare precare. Am discutat și cu celelalte ministere și am propus crearea unor echipe multidisciplinare care să se întâlnească în mod regulat în toate școlile din România. Din aceste echipe vor face parte directorul, consilierul școlar, poliția, medicul școlii și mediatorul școlar”, a spus Secretarul de Stat Radu Gheorghe Szekely.

Iulia Pielmuș, directorul executiv al Asociației Teach for Romania, organizație care activează din 2014, intenționează să deschidă din toamnă un centru regional la Iași, care va fi format din minim 30 de profesori care vor activa în zona cu absenteism școlar crescut. „Abandonul școlar perpetuează ciclul sărăciei, mai ales în zona rurală și în comunitățile vulnerabile. Cauzele sunt multiple: sunt factori care țin de copil, de cultura socială, familiali, socio-economici. De cele mai multe ori acești factori se suprapun, în absența unei abordări sistemice strategice intervenția devenind dificilă. Abordarea Teach for Romania este valoroasă pentru că am dezvoltat un model de intervenție integrat, pe termen lung. Acesta vizează reducerea inechității și accesul la educație de calitate pentru fiecare copil. Anual atragem în program români din țară și din străinătate care, după monitorizări și cursuri de leadership în educație de sute de ore, timp de doi ani predau în comunități vulnerabile, se familiarizează cu inechitățile sociale, provocările elevilor și comunităților, atenția fiind pe trei arii importante pentru orice copil: dezvoltarea literației, dezvoltarea de abilități socio-emoționale, respectiv reducerea absenteismului și abandonului școlar. La sfârșitul celor doi ani aceștia fie aleg să rămână la catedră, fie se duc spre managementul școlar, formarea altor profesori, dezvoltarea de programe inovative în educație sau zona de politici publice”, a afirmat Iulia Pielmuş.

Recomandări

Copiii de la CSS Bucium au mers la teatru în capitală

Copiii de la CSS Bucium ale căror creații au fost premiate la Ziua Internațională a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *