de Florin Țugui
Cartierul Păcurari își are rădăcinile în perioada Unirii Principatelor. Denumirea acestui cartier este și în momentul acesta controversat: o primă ipoteză este că numele cartierului provine de la crescătorii de oi ce locuiau aici în număr foarte mare, ei fiind numiți la acea vreme, „păcurari”.
A doua ipoteză și cea mai plauzibilă care este și cea mai vehiculată, constă în faptul că numele vine de la furnizorii de păcură care veneau dinspre Moineşti. Păcura era folosită pentru ungerea roţilor de la căruţe, principalul mijloc de transport în acea perioadă. Unii dintre aceşti păcurari locuiau aici şi aveau diverse magazine, mărturiile literare numesc Păcurarii ca pe cea mai veche și importantă uliță a târgului de odinioară.
In 1847 se nastea in una din cele mai amarate familii ale zonei Pacurari istoricul A.D.Xenopol, in 1871 la cateva case distanta se nastea pictorul Th.Pallady, Liviu Rebreanu avea sa se refugieze in Iasi si sa stea ascuns in cartierul Pacurari in perioada Primului Razboi Mondial, Mihai Eminescu in ultimii sai ani petrecuti in Iasi obisnuia sa vina seara si sa se plimbe de unul singur de-a lungul Ciusmelei Pacurari unde locuia intr-o casa cu o gradina superba si bunul sau prieten Vasile Conta.
Puțin mai la deal, pe Toma Cozma a locuit si Dr.Nicolae Leon organizatorul primului laborator de parazitologie din tara. În Păcurari a invatat si facut scoala renumitul critic literal George Calinescu, in 1907 ramas orfan Cezar Petrescu a locuit o buna perioada de timp in Pacurari.
Intre 1905 si 1940 pictorul Octav Bancila a locuit in Pacurari intr-o casuta mult prea mica ptr familia sa destul de numeroasa, un alt pictor celebru care a locuit in Pacurari este si Nicolae Vermont. Garabet Ibraileanu avea locuinta pe vestitul fundac Buzdugan unde si astazi se mai afla un par ,,Parul lui Ibraileanu”.
Pacurari 1906
Cartierul Pacurari era vestit ptr gradinile si hanurile sale iar in unul din Hanurile sale isi facea debutul in ale muzici Copilul George Enescu adus de tatal sau la Iasi ptr a-si incerca talentul la marele compozitor al vremi Eduard Caudella.
Totuși este „literar”, nu „literal”
Este superb Cristi, ma bucur ca oamenii inca se mai ocupa de asemenea probleme, si mie imi place istotoria aproape recenta dar nu credeam ca mai am adepti atat de puternici. Am trecut prin Iasi de curand dar va rog sa nu va suparati, am avut fff. putin timp. Va pup cu drag, daca vreti vorbim pe e-mail.
Toate bune,
Cezar