Nașterea Maicii Domnului este prima sărbătoare de cruce roșie din noul an bisericesc, care a început la 1 septembrie. Iată care sunt tradițiile, suprestițiile acestei mari sărbători și de la ce reguli nu trebuie să se abată credincioșii.
Sfânta Marie Mică sau Nașterea Maicii Domnului are ca dată de prăznuire 8 septembrie, aleasă dintr-un motiv întemeiat. Această dată reprezintă ziua sfințirii unei biserici închinată Maicii Domnului la Ierusalim, de către împărăteasa Eudoxia, la începutul secolului al V-lea.
Potrivit tradiției populare, la sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, ca de altfel la orice mare sărbătoare, nu se fac treburi gospodărești, nu se spală rufe, nu se face curățenie în casă, că să nu se atragă răul.
Ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează – bărbaţii se vor lovi, iar femeile vor avea mâncarea arsă.
În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oală cu mâncare şi îi arde pe copii. O altă superstiţie românească spune că cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile vor atrage asupra lor boli care îi pocesc.
Nașterea Fecioarei Maria, prăznuită în fiecare an la data de 8 septembrie, este o mare sărbătoare pentru românii care-i poartă numele. Astfel că, de Sfânta Marie Mică, aproximativ 2,2 milioane de români își vor ura ” La mulți ani!”. Dintre aceștia, aproximativ 1,8 milioane sunt femei ce poartă numele de Maria, aproximativ 270.000 femei ce poartă numele de Mariana și în jur de 51.000 femei ce poartă numele de Marinela.
Numele de “Maria” provine din ebraicul “Aia”, care înseamnă “Domn” și se tâlcuiește “Doamnă”, deoarece ea domnește și stăpânește peste cele cerești și pământești că Maica a lui Dumnezeu.
În ziua de Sfânta Maria își mai sărbătoresc onomastica și persoanele care poartă numele de: Marian, Marin, Mioara, Mia, Maricica, Marița, Marina, Marilena, Mari, Mărioara, Meri, Măriuța, Mara, Marioara, Marusia, Ana-Maria, Mimi, Marinel.
