BNR a redus dobânda de politică monetară la 1,5%, de la 1,75%. Este a treia reducere din acest an după alte două tăieri, în mai și în martie, când dobânda era de 2,5 procente.
Potrivit digi24.ro, analistul economic Iancu Guda spune că intenția principală a Băncii centrale este să sprijine finanțarea economie și stimularea creditării pentru investiții și consum.
Banca centrală a decis păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru lei și valută, precum și continuarea operațiunilor repo precum și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară. BNR mai spune că economia globală și cea locală au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricțiilor de mișcare. Rămâne însă la niveluri mult inferioare celor de dinaintea pandemiei. Recuperarea rămâne incertă pe termen scurt, mai ales că e dependentă de evoluția pandemiei.
„BNR este la post și hotărâtă să sprijine finanțarea economiei și stimularea creditării pentru investiții și consum. Nu scăderea de politică monetară de la 1,75 la 1,5% este principalul argument, pentru că sincer este mai degrabă un glonț tras în aer care dă doar un semnal de ieftinire a banilor. Nu va avea un impact decisiv în stimularea creditării o scădere cu 0,25% a dobânzii de politică monetară, dar cu adevărat puternic este mesajul acela de a continuarea de operațiuni repo și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, ceea ce Banca Națională a început să facă de la începutul acestei pandemii fără precedent în istoria noastră, cel puțin în ultimii 10 ani. Aceasta se întâmplă prin tranzacții de injectare de lichiditate de care statul are nevoie pentru a finanța deficitul și cheltuielile ocazionate de această pandemie.
Scăderea marginală a dobânzii de politică monetară trebuie analizată mai degrabă în contextul scăderii presiunilor inflaționiste, pentru că avem rata anuală a inflației care a continuat să scadă în luna mai la 2,26% față de 2,68% în luna aprilie. Asta pentru că avem o ieftinire a combustibilului față de anul trecut, o cerere diminuată în contextul pandemiei Covid, creșterii șomajului și scăderii salariului în sectorul privat cel puțin.
Sunt convins că Banca Națională a analizat și contextul regional al deciziilor de politică monetară, astfel încât să nu decupleze dobânda de politică monetară de ce se întâmplă în regiune. Foarte multe țări și în special în regiune au această politică monetară, îi spunem relaxată, stimulativă, prin care se ieftinesc banii ca să se stimuleze investițiile și consumul, pentru că dacă BNR nu ar fi diminuat în ultimele luni dobânda de politică monetară, cred că era undeva la 2,5% la începutul acestei pandemii, aceasta ar fi fost peste ceea ce se întâmplă în Polonia, Ungaria și ar fi stimulat intrarea capitalurilor speculative care încercau să bonifice, să câștige dobândă superioară față de ceea ce se întâmplă în regiune. Asta aducea volatilitate și presiune pe deprecierea monedei naționale”, a declarat analistul.