duminică , 29 martie 2020 6:06 pm
Iasi booked.net
-1°C

„Sindromul Italia” – dezrădăcinarea românilor, dorul de casă, fenomenul migrațional

Ultimii ani au fost marcaţi în presa locală şi literatura de specialitate de dezbaterea aşa numitului fenomen „Sindromul Italia”.

 

Sindromul „Italia” a fost definit iniţial în mod eronat ca o patologie psihică specifică femeilor care migrează din Europa de Est pentru a lucra ca asistenţi familiali şi care se poate extinde către copiii pe care îi lasă acasă. Trebuie subliniat faptul că ghidurile de diagnostic DSM de la II până la V sau ICD 10 nu descriu în nici un fel criterii de diagnostic pentru aceasta patologie. În final „Sindromul Italia” reprezintă doar o asociere conjucturală cu impact social major, aşa cum o arată şi tezele de doctorat realizate sau articolele de specialitate publicate de sociologii italieni, multe dintre ele utilizând ca sursă bibliografică cercetarea mea şi articolele publicate, arată conf. dr. Anamaria Ciubara, Editor American Journal of Psychiatry and Neuroscience (foto jos).

Până la urmă „Sindromul Italia” este o depresie de care suferă persoanele care emigrează în scopuri financiare şi care nu sunt satisfăcute de condiţiile de muncă pe care le găsesc la faţa locului.

conf. dr. Anamaria Ciubara, Editor American Journal of Psychiatry and Neuroscience

Sentimentul de dezrădăcinare și dorul de casă

În primul rând trebuie să stabilim ce este depresia. Aceasta se manifestă mai întâi printr-un sentiment profund de tristeţe. Ea se poate manifesta printr-un cumul de simptome care pot fi remarcate atât de pacienţi cât şi de anturajul lor. În cazul persoanelor care muncesc în străinătate aceste simptome pot trece neobservate o lungă perioadă de timp şi pot fi în acelaşi timp agravate de sentimentul de dezrădăcinare. Totodată empatizarea cu persoanele pe care le au în îngrijire pot accentua simptomele depresiei. În principiu toţi emigranţii suferă de sentimente de dezrădăcinare, dor de casă, dorul de cei care au rămas acasă. Dacă în alte ţări, mai ales cele dezvoltate, oamenii sunt obişnuiţi de timpuriu să se adapteze la fenomenul migrațional, mai ales în privinţa locului de muncă, românii au tradiţii în stabilitatea familiei, sunt oameni cu suflet cald care simt nevoia să socializeze în perioadele libere. Acesta este şi motivul pentru care românii organizează relativ repede comunităţi puternice în diaspora. Faptul că foarte puţini din românii care muncesc în străinătate se întorc în ţară este determinat în primul rând că, reîntorşi în ţară, nu au certitudinea unei stabilităţi financiare care să le permită un trai decent, apropiat de cel pe care îl au pe meleaguri străine, spune Anamaria Ciubara.

Sindromul Italia – origini

Subiectul „Sindromul Italia” este foarte dezbătut mai ales datorită puternicului impact social, separarea copiilor de părinţi o perioadă îndelungată putând avea efecte deosebit de grave. Sinuciderea unui copil de 8 ani este un fenomen cu o puternică încărcătură emoţională, ceea ce explică şi interesul deosebit pentru această asociere conjuncturală. Termenul de „Sindromul Italia” a fost propus pentru prima dată în 2005 de către doi psihiatri din Ivano-Frankivsk, un mic oraş ucrainean: Kisseleff şi Faifrych care au descoperit primele cazuri de o formă depresivă gravă de origine socială la femeile care munceau în străinătate. Deşi cercetările din domeniu au fost multiple în ultimii 15 ani, acestea nu s-au concretizat prin publicarea unor articole în revistele de psihiatrie indexate Thomson Reuters sub denumirea sau cu referire la termenul de „Sindromul Italia”.

„Profit de această ocazie pentru a vă invita la European Conference of Psychiatry and Mental Health „Galați 2018” organizată în perioada 9-13 mai în Galaţi de către Universitatea Dunărea de Jos Galați – Facultatea de Medicină, și Spitalul de Psihiatrie Elisabeta Doamna Galați. În cadrul conferinţei va fi organizată o masă rotundă cu tema „Sindromul Italia”, masa rotundă la care vor participa experţi de renume Mondial în sociologie, psihiatrie şi psihologie”, este invitația făcută de conf. dr. Anamaria Ciubara, Editor American Journal of Psychiatry and Neuroscience.

 

Recomandări

21 ianuarie – Ziua Internațională a Îmbrăţişărilor. Ajută sistemul imunitar, vindecă depresia

Avem nevoie de 4 îmbrăţisări pentru a supravieţui, de 8 pentru a ne putea menţine …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *