luni , 15 octombrie 2018
Iasi booked.net
-1°C

„Marioneta” Al.I. Cuza, fondatorul statului național român

Unirea Principatelor Române sau „Unirea Mică” s-a bazat pe mult noroc și pe o fereastră de oportunitate deschisă de conjuncturile internaționale. Marile puteri europene, cu excepția Franței, s-au opus Unirii iar boierii moldoveni au constatat că ies în pierdere. Inclusiv alegerea lui Cuza ca Domn poate fi considerată un joc al hazardului.

 

„Unirea” s-a făcut în mai mult de 3 ani

Unirea de la 24 ianuarie 1859 nu a avut loc, de fapt, la data sărbătorită oficial. După decizia luată la nivel politic, a urmat materializarea proiectului unionist. Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn al Moldovei pe 5 ianuarie și Domn al Munteniei pe 24 ianuarie 1859. În noiembrie 1861 Turcia a recunoscut Unirea, dar numai pentru perioada domniei lui Cuza, iar în ianuarie 1862 a început transformarea Bucureștiului în Capitală. Până atunci, România funcționase cu două capitale, două guverne, două parlamente și două armate. „La Adunarea Electivă de la Iași, din decembrie 1861, când a mutat capitala, Cuza a fost huiduit. El abandonase Moldova. Dacă vreți o comparație modernă, e ca și cum un ministru ieșean actual ar lua o decizie împotriva locuitorilor din Iași”, explică istoricul Dorin Dobrincu.

Hora Unirii la Iași, cu un an înainte de Marea Unire

Iașul a primit o titulatură simbolică

Pierderile înregistrate de Iași au fost incomensurabile și fuseseră anticipate de cei care s-au opus ideii de unire încă de pe când aceasta era doar o intenție. Încă din timpul campaniilor electorale pentru Adunările Ad-hoc din 1857 s-a pus problema că Iașul ar putea retrograda de la statutul de capitală la cel de oraș de provincie. Familiile boierești încă visau să stea pe tronul lui Ștefan cel Mare iar clerul se temea că un principe străin catolic va afecta spiritualitatea moldavă. După 1862, unele instituții s-au desființat, altele au fost transferate la București sau au devenit filiale. Ca urmare, Iașul a rămas cu statutul de Capitală culturală și cu o cutumă a Bisericii Ortodoxe conform căreia Mitropolitul Moldovei devine Patriarh.

Au ars portretul lui Kogălniceanu

La 24 ianuarie 1862 Școala militară de la Iași s-a mutat la București. S-a propus, în compensație, instalarea Înaltei Curți de Justiție la Iași dar Mihail Kogălniceanu s-a opus. Ca urmare a acestui fapt, portrete ale sale au fost arse public și a primit o depeșă prin care a fost anunțat că nu va mai fi niciodată votat de ieșeni. Tot Mihail Kogălniceanu a impus moldovenilor să serbeze pe 24 ianuarie și nu pe 5 ianuarie alegerea lui Cuza deoarece se temea de accentuarea ideilor separatiste. În schimb, Kogalniceanu a propus o serie de măsuri compensatorii pentru moldoveni: consolidarea Universității, antrepozite fiscale, reducerea impozitului funciar la jumătate, catedrală și cazarmă, șosele, Prut navigabil până la Ungheni și cale ferată. Nu s-a făcut mai nimic iar mișcarea antiunionistă a crescut în intensitate până în 1866.

Principele Cuza, un politician minor ajuns fondatorul statului român modern

Cuza, ales pentru că l-au crezut marionetă

Istoricul A.D. Xenopol notează că pe data de 3 ianuarie deputații nu reușiseră să desemneze un candidat. După 11 ore de discuții în contradictoriu, Lascăr Rosetti a încuiat ușa și a decis că nimeni nu va părăsi sala până nu cad de acord. „Reluându-se dezbaterile, Pisoschi propuse să se aleagă colonelul Alexandru Cuza (…) Trecutul lui Cuza era cunoscut și-l punea într-o priincioasă lumină; planurile sale de viitor nu se știau care sunt; apoi, el fiind o personalitate mai puțin marcantă, toți nădăjduiau că-l vor conduce după dorințele lor”, notează Xenopol. A doua zi, pe 5 ianuarie, în Adunarea Electivă, s-a discutat dacă principele Grigore Sturza putea să devină candidat la domnie. Acesta era fiul fostului Domn Mihail Sturza și fusese general de divizie în armata turcă. Anastasie Panu a susținut ideea înscrierii lui Sturza din motive ce țin de democrația și libertatea alegerilor. Vasile Alecsandri, Lascăr Catargiu și Mihail Kogălniceanu au combătut vehement ideea iar candidatura lui Sturza a fost respinsă prin vot.

Omul potrivit la locul potrivit

Pe 5 ianuarie, Cuza a fost ales cu 48 de voturi, obținând unanimitatea. Noul domn, Alexandru Ioan Cuza, era un unionist dar nu unul înverșunat. „Cuza a fost un unionist, fie din convingere, fie din solidaritate faţă de membrii generaţiei sale politice. El nu a participat însă direct la campaniile pro-unioniste din 1856-58, din ţară şi mai ales din afară, dar s-a manifestat într-un moment decisiv: el a demisionat în vara lui 1857, din postul său de pârcălab de Covurlui, deci de prefect de ţinut, să spunem, ca formă de protest faţă de neregulile electorale ale administraţiei lui Toderiţă Balş, din care făcea parte. Aceasta l-a făcut popular printre unionişti”, spune istoricul Florea Ioncioaia.

Contestat ca Domn, Cuza a fost regretat după moarte

Jurământul depus de Cuza pe 5 ianuarie 1859, când a fost ales Domn al Moldovei

„Jur în numele prea sfintei Treimi și în fața țării mele că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Patriei, că voi fi credincios Constituției în textul și în spiritul ei, că în toată domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, uitând toată prigonirea și toată ura, iubind deopotrivă pe cel ca m-a iubit și pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației române. Așa Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie întru ajutor”.

Recomandări

Dacian Cioloș, la Iași: Moldova are nevoie de dezvoltare economică

Platforma România 100 a organizat marți, o dezbatere interactivă pe tema: ”Propunem împreună soluții pentru …

2 comments

  1. articol ff slab!! eu am invatat la universitatea din Budapeste ca A.I.Cuza a fost intemeiatorul Romaniei moderne, mare reformer, care a confiscat averea bisericilor, a intemeiat toate institutiile moderne necesar, bursa, banca nationala,monitorul oficial, a reformat armata si a adus decrete pt reglementarea muncii taranilor, deci un fel de codul muncii!!! in Romania nu prea se afirma meritele lui,presa da bulevard se ocupa numai de coniac si femei, care chiar ca au fost adevarate, dar nu asta este esentialul!!

  2. Mi-e rușine de voi. Daca astazi continuați pe tonul ăsta, mă intreb de ce atata efort ca sa aratam ca realizarile noastre in istorie, totul, se datoreză sacrificiului acestui popor și că nimic nu a fost facut cadou de altcineva.
    Nu stiu ce va mana cand sustineti aceste inepții, dar pot sa spun ca libertatea (mai ales cea de exprimare) este unul dintre cele mai grave pericole care pandesc o natie inconstienta, ca a noastră, în special, care ajunge in punctul de a-si trage singură la turloaie.
    Și când mai văd că sunteți și din Iași, acum înțeleg de ce nimic n-a reușit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *