Clădirea din strada Vasile Alecsandri, construită în anii 1920-1921 ca sediu al redacției revistei de cultură „Viața românească”, ulterior transformată în sediu al Chesturii de Poliție și Inspectoratului Județean al Jandarmeriei, loc al masacrului miilor de evrei în Pogromul de la Iași din 1941, și-a recăpătat destinația inițială, aceea de edificiu cultural, sub o nouă denumire: „Casa Muzeelor”.
În urmă cu 144 de ani, la Iași, lua ființă Teatrul „Pomul Verde”, primul teatru profesionist din lume în limba idiș.
În acest context, Consiliul Județean Iași a marcat ieri evenimentele din 1941 prin deschiderea expoziției memoriale ”Duminica aceea”, în colaborare cu Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, oferind publicului informații despre săptămâna premergătoare și despre ce s-a întâmplat în timpul Pogromului (etape, victime, călăi, martori, trenurile morții, procesul criminalilor de război, salvatori: „Drepți între Popoare”) precum și cele mai importante momente ale culturii și literaturii evreiești prin aducerea în atenția publicului a unor mărturii din istoria teatrului și literaturii evreiești prin Muzeul Teatrului Evreiesc ce ilustrează parcursul de la înființarea primului teatru profesionist din lume în limba idiș, Teatrul „Pomul Verde”, punându-se accent pe întemeietorul acestuia, actorul și dramaturgul Avram Goldfaden (1840-1908).
Expoziția cuprinde ilustrarea activității trupelor de teatru idiș din Iași, București, Cernăuți, America. Închis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Teatrul „Pomul Verde” a fost transformat, în 1949, în Teatrul Evreiesc de Stat Iași.
Manifestarea de ieri s-a desfășurat în prezența unuia dintre puținii supraviețuitori în viață ai Pogromului de la Iași- Iancu Țucărman.
Îi place să spună că s-a născut de două ori, o dată când a văzut lumina zilei, iar a doua oară în trenul morții de la Podul Iloaiei – Iași, din fatidica vară a anului 1941- un tren în care fusese încuiat ca sa nu mai iasă viu. În vagonul pe care îl numeşte, chiar și după ani și ani de la sinistra nenorocire, “al meu”, au intrat 137 de oameni. La sfârşit mai trăiau doar opt.
“Simt o emoție deosebită să mă aflu aici după 79 de ani. Tot într-o zi de luni am ajuns în această curte care era a unei instituții care trebuia să apere oamenii de rele- Chestura Poliției Iași. Dar am fost adus cu un scop care nu a făcut și nu va face niciodată cinste unui asemenea oraș minunat cu o însemnătate culturală și academică. A fost un nor negru care l-a pătat în perioada Pogromului de la Iași. În curtea chesturii, am stat, întins pe jos, până a doua zi în zori. Cei care au încercat să sară gardul au murit seceraţi. Ne aflăm în acea curte nenorocită de acum 79 de ani transformată într-un muzeu datorită unei gândiri umane și unei viziuni.” a spus ieri în fața auditoriului Iancu Țucărman.
Expozițiile dedicate Pogromului și Muzeul Teatrului Evreiesc sunt organizate de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în parteneriat cu Arhivele Naționale Iași, Federația Comunităților Evreiești din România, Muzeul Brăilei „Carol I”, Teatrul Evreiesc de Stat din București și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.
O parte dintre invitații care din cauza restricțiilor epidemiologice nu au putut fi prezenți la Iași au transmis mesaje înregistrate. Printre aceștia și ambasadorul Statului Israel în România, E. S. David Saranga: ”Vreau să felicit această inițiativă și pe cei care au promovat-o, în special pe președintele Consiliului Județean. Cred că va fi ceva interesant și pentru poporul din Israel, deoarece, mulți dintre cei care trăiesc astăzi acolo fie au locuit cândva în această zonă, fie au avut rude care au făcut parte din istoria care leagă cele două popoare, iar de evenimentele de acum 79 de ani cu toții trebuie să ne aducem aminte și să păstrăm vie flacăra istoriei. Pentru noi, aceste muzee înseamnă foarte mult.”.
”În multe locuri unde am mers în Europa, când eram întrebat de unde sunt și spuneam…de la Iași, apărea invariabil și o discuție despre Pogromul de la Iași. Eram întrebat: există vreun muzeu dedicat Pogromului? Iar eu nu puteam să răspund decât că există o idee, sau o speranță. Odată cu restaurarea acestei clădiri iată că ideea, speranța încep să se concretizeze, acum se produce deschiderea prin două expoziții. Cred că Iașul are o datorie mare pentru a comemora acel moment tragic de acum 79 de ani și mai cred că Iașul are și o datorie față de o comunitatea care reprezenta la un moment dat jumătate din populația Iașului și care a avut o însemnătate pentru dezvoltarea orașului și a culturii lui. Nevoia de a marca această contribuție ne-a făcut să ne gândim și la acest muzeu dedicat teatrului evreiesc, a primului teatru idiș din lume”, a spus, în cadrul evenimentului Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Național al Literaturii Române Iași .
”Această ”Casă” este a tuturor celor care au pătimit și a tuturor celor care trebuie să cunoască istoria, pe care suntem datori să o predăm copiilor. Am conceput cu mare drag alături de toți cei care ne-au stat aproape Muzeul Pogromului, Muzeul Teatrului Evreiesc și Casa tuturor muzeelor. Iașul a reușit și a reunit într-o casă toate muzeele. Să ne dea Dumnezeu putere să cinstim în permanență memoria și istoria trecutului.”, a spus la deschiderea expozițiilor, Marieta Afilipoaie, directorul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.
Expozițiile dedicate Pogromului și Muzeul Teatrului Evreiesc sunt organizate de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în parteneriat cu Arhivele Naționale Iași, Federația Comunităților Evreiești din România, Muzeul Brăilei „Carol I”, Teatrul Evreiesc de Stat din București și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.
