Biserica Ortodoxă îi prăznuiește mâine, 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine.
Sfanțului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruință (În hoc signo vinces – “Intru acest semn vei învinge”), în pragul înfruntării cu păgânul Maxențiu, iar Sfinta Elena, mama să, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit, scrie creștinortodox.ro.
Sfânta Împărăteasă Elena a trecut la Domnul la anul 327, puțin după întoarcerea de la Ierusalim, iar Sfântul Împărat Constantin în 337, după 31 de ani de domnie.
Obiceiuri și superstiții în ziua de 21 mai!
Mulți agricultori nu lucrează de Sfinților Constantin și Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasările cerului; în unele regiuni ale rarii este ultima zi în care se mai poate semănă porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după aceasta zi se vă usca;
Podgorenii respecta ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
Ziua de 21 mai (Sfinții Constantin și Elena) este cea în care păstorii hotărăsc cine le vă fi baci, unde vor amplasa stanele și cine le vă păzi pe timpul pășunatului;
Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apară de forte malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
