Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania, prin SCPA Câmpan & Țimonea, a chemat în judecată, la Tribunalul Specializat Cluj, firmele Uber Systems România SRL din București și Rasier Operation BV din Olanda, membră din grupul Uber. Este prima acțiune de acest gen împotriva Uber din România. „Acțiunile care privesc acte de comerț între doi profesioniști sunt de competența Tribunalului Specializat.”, a precizat avocata Tania Maria Câmpan. Avocata care a depus acțiunea în premieră împotriva Uber explică în ce constă concurența neloială.
Clujust.ro a realizat un interviu cu avocata care cu privire la această speță de mare interes și care a încins spiritele în rândul transportatorilor din România. Iată cum explică ea concurența neloială a Uber:
„În primul rând, șoferii Uber practică tarife inferioare prețurilor percepute de taximetriști tocmai pentru că ei nu au costuri așa de mari precum un serviciu de taximetrie. Pentru ei, condițiile sunt minime ca să poată desfășura acest serviciu. Un taximetrist plătește taxe la Stat, impozite, CAS, autorizații, atât taximetristul cât și societatea pentru care lucreză. Toate acestea presupun costuri mari care se reflectă în prețul practicat.
În contextul în care legislația din România stabilește clar în ce măsură poate fi desfășurat serviciul de transport persoane. Uber, practic, încearcă să se ascundă după o perdea, susținând că de fapt ceea ce desfășoară ei nu e transport de persoane, ci doar intermediază și pun în legătură furnizorul cu consumatorul, ceea ce nu este așa. Ba mai mult, tarifele lor nu sunt constante. Au tot felul de promoții, prin care oferă servicii gratuite, tocmai ca să atragă clientelă, lucru pe care operatorii de taxi nu și-l permit tocmai pentru că aceștia desfășoară o activitate cu respectarea condițiilor și restricțiilor prevăzute de lege. Și modul acesta agresiv de atragere a clientelei creează concurență neloială.

În privința transportului de persoane, în toată țara se stabilește la nivel de consiliu local care sunt tarifele maximale pe kilometru, pe timp de zi și noapte. Ori, ei nu au un astfel de tarif, pe motiv că susțin că fac ridesharing. În timp ce în Cluj-Napoca, prin hotărâre de consiliu local, tariful maximal de distanță pe timp de zi este de 2,25 lei/și de noapte 3 lei/km, plus pornirea 2,25, la Uber e undeva înnre 1,7 lei – de bază, 0,20 lei – pe minut şi 1,7 lei – pe kilometru. Prețurile lor sunt undeva la jumătate față de taxi. Prin urmare, din punctul nostru de vedere, Uber desfășoară concurență neloială.
Nu numai că am investit instanța de judecată, ci am făcut demersuri inclusiv la Consiliul Concurenței, care urmează să analizeze și să se pronunțe asupra existențe sau neexistenței faptelor de concurență neloială. Consiliul poate să oprească această activitate. Din punctul nostru de vedere, probele pe care le avem sunt mai mult decât evidente. Pe lângă toate articolele și publicațiile invocate, am depus la dosar contracte încheiate între șoferi și Uber, facturile pe care Uber le emite în favoarea șoferilor, care reflectă modul de plată și implicit confirmă că anumite prevederi din Codul fiscal sunt eludate, fiind o portiță.
De asemenea, operatorii de transport în regim taxi trebuie să dețină o licență în acest sens. Obținerea acesteia este condiționată de deținerea altor atestate, examinări.
În același timp, algoritmul de tarifare folosit în serviciile Uber generază probleme de practici anticoncurențiale întrucât șoferii aderă la structura și algoritmul de tarifare, fiind vorba despre fixarea prețurilor.
Prin urmare, în contextul în care schimbăm optica asupra serviciilor oferite de Uber prin faptul că Uber nu furnizează în mod direct servicii de transport persoane și că ar fi doar un intermediar care pune în legătură șoferi independenți cu clienți prin aplicația dezvolatată, avem următoarea problemă. În acest caz, la prima vedere situația nu ar fi diferită de cea a companiilor Ebay sau Amazon care funcționează în același fel în esență. Cu toate acestea, elementul distinctiv important este legat de faptul că prețurile nu sunt stabilite în mod liber de către șoferi. Uber este cel care controlează și coordonează tarifele prin intermediul unui algoritm. Această configurație se pliază pe structura unui cartel în care membrii acestuia nu comunică în mod direct în vederea alinierii comportamentului lor comercial, ci comunicarea sau mai exact organizarea cartelului este lăsată la îndemâna unui terț, un intermediar, care nici măcar nu ar fi activ, prin ipoteză, pe piața cartelului. Acest tip de practică anticoncurențială este expres interzisă de prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996.
Pe de altă parte, în cazul serviciilor Uber, comanda se face prin intermediul aplicației și prin alegerea destinației. În consecință, serviciul Uber nu este unul de tip ride-sharing sau car-sharing în condițiile în care șoferii nu împart costurile sau nu și le diminuează în scopul de a ajunge la destinația personală a șoferului. Teoria inovației nereglementate funcționează pentru serviciile de tip Get pony sau Bla bla car, însă activitatea desfășurată de Uber reprezintă în fapt o activitate clasică de taximetrie.
Aceste aspecte pe care noi le semnalăm au fost semnalete și în alte state, iar faptul că șoferii de Uber desfășoară tot o formă de taximetrie e confirmat de demersul pe care aceștia l-au făcut în Anglia, prin care au revendicat anumite drepturi, spunând că desfășoară aceleași servicii ca și taxi, dar nu au aceleași beneficii”, a declarat avocata din Cluj.
Citește mai mult AICI