Ediția a XLII-a a Expoziției „Flori de toamnă” este dedicată Centenarului României Mari și reprezintă semnul de recunoștință al angajaților Grădinii Botanice pentru toți eroii neamului care au contribuit la făurirea Statului Național Unitar Român. Aranjamentele florale de anul acesta evidențiază simboluri populare preluate din toate zonele etnografice ale României. Publicul este invitat la o incursiune în lumea culorilor, serele și spațiile exterioare fiind amenajate ținând cont de armonia cromatică a soiurilor de crizanteme, tufănele, dovleci sau varză decorativă, toate cultivate în Grădina Botanică.
Și anul acesta Toamna și-a intrat în drepturi definitiv, acoperind Iașul cu parfumul crizantemelor și al frunzelor arămii de la Grădina Botanică. Cu prilejul acestei ediții, vizitatorii sunt invitați să descopere specii și forme de cultură cu o deosebită valoare științifică, dar și estetică, de crizanteme, tufănele (care sunt simbolul României), dovleci, ardei sau varză decorativă, cultivate cu multă dragoste de angajații Grădinii Botanice din Iași.
Începând cu anul 1976, Grădina Botanică din Iași organizează anual expoziția Flori de Toamnă, care este dedicată unui eveniment special – înflorirea crizantemelor, simbolul longevității, eleganței și nobleței.
Crizantema (chrysantemum hortorum) este una dintre cele mai frumoase plante de toamnă, o floare delicată și impunătoare totodată. Numele ei în latină este „Chrysanthemum” și înseamnă „floare de aur”. Crizantemele sunt originare din Europa, Asia și America de Nord. Până spre sfârșitul secolului al XV-lea, englezii le numeau „gălbenelele porumbului”, dar odată cu importul acestor flori din Orientul Îndepărtat, numele lor s-a preschimbat în acela al speciei estice, adică „chrysanthemum”. Numele de crizantemă, conferit de către Carl Linnaeus, are semnificația de „floare gălbui-aurie”.
Menționată de Confucius în anul 500 î.e.n., crizantema este cultivată în China de peste 3000 de ani, ea fiind supranumită „floarea Orientului” sau „floarea vieții”. O veche zicală din China spune: „Dacă vrei să fii fericit toată viața, apucă-te să cultivi crizanteme”. Crizantemele sunt cultivate și sunt reproduse de secole întregi, rezultând un număr mare de specii azi pe glob. Printre cele mai cunoscute sunt crizantemele cu mai multe flori pe fir, disponibile în toată gama de culori, mai puțin în culoarea albastru.
Crizantemele sunt foarte populare datorită culorilor vii și a speranței ridicate de viață. Europenii au început mult mai târziu să le aprecieze, și nu ornamental, ci datorită proprietăților lor terapeutice. De-a lungul istoriei, crizantemele, în special varianta mov, au fost utilizate ca legumă datorită conținutului mare de vitamine și de săruri minerale, pe care acestea le conțin.
Chinezii, de exemplu, folosesc frunzele și lăstarii crizantemelor pentru a-și aroma mâncărurile. Japonezii aveau o rețetă după care preparau un leac al nemuririi, în care erau folosite petale ale crizantemelor. Ceaiul de crizantemă albă, bunăoară, era folosit pentru a vindeca depresiile sau migrenele. Crizantemele roșii erau folosite de chinezi ca medicamente pentru mențierea tinereții și încetarea ritmului de îmbătrânire.
Crizantemele roșii sunt numite la noi și „dumitrițe”, ele fiind asociate liniștii, împăcării, iertării, dar și tristeții. Românii consideră că aceste flori sunt „florile Sfântului Dumitru”, celebrat pe data de 26 octombrie în România.
În Grădina Botanică din Iași, crizantema a fost introdusă în cultură în anul 1975, inițial doar cu trei soiuri, însă de-a lungul anilor, speciile și soiurile au fost diversificate, iar numărul acestora a crescut continuu. În prezent, colecția reunește peste 380 de soiuri de crizanteme și tufănele sau dumitrițe, care sunt cultivate în sere, solarii sau pe terenuri experimentale, dintre care 59 au fost obținute în cadrul grădinii, ca urmare a activității de cercetare.
Expoziția din anul acesta este una exclusivă, a declarat, pentru INFO IAȘI, prof.univ.dr. Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice, deoarece este dedicată Anului Centenar. Cu acest fericit prilej, personalul Grădinii Botanice a stilizat și a prelucrat diferite motive tradiționale, care se deosebesc după conținutul tematic și prin diversitatea modalităților de grupare în tablouri cu o deosebită valoare ornamentală.
Spiritul inventiv și iscusința grădinarilor și a colaboratorilor au transformat acest spațiu într-un topos al culorilor și al parfumurilor autumnale. Albul nobil, galbenul auriu, movul aristocratic, roșul purpuriu, verdele și alte nuanțe sau culori diverse te fac să te transpui într-un loc mirific și să uiți de grijile zilnice. Aleile și pavilioanele Grădinii Botanice, și datorită timpului frumos de afară, au fost neîncăpătoare în prima zi a Expoziției. Ieșenii au luat cu asalt Cetatea Naturală a Frumosului, a Eleganței și a Rafinamentului.
Decorurile elaborate evidențiază un fon principal de elemente tradiționale, care particularizează unicitatea zonelor etnografice românești în cultura universală. Pe lângă culoarea tradițională – galbenul – crizantemele rețin și prin nuanțe puternice precum violet, lavandă, roz, vișiniu, bronz, alb sau roșu. Impresionează mai ales tufănelele, care se regăsesc în peste 100 de soiuri, în aranjamente și mozaicuri florale sau diferite forme de cultură dirijată: pom, cascadă, evantai, coloane etc.
De asemena, mai sunt expuse peste 100 de eșantioane de fructe și semințe provenite de la specii de plante cultivate în Grădina Botanică, specii cu o importanță deosebită pentru cultura românească: plante utilizate în alimentație, în medicina tradițională, în ritualuri, practici populare și religioase, însoțite de planșe cu informații relevante.
La fel, expoziția mai conține 11 specii și subspecii ale genului Capsicum, cu peste 115 soiuri de ardei iuți decorativi, valoroși atât din perspectiva științifică, dar și alimentară și ornamentală, inclusiv soiul Carolina Reaper, care este considerat unul dintre cei mai iuți ardei din lume.
Într-un decor cu elemente tradiționale specifice gospodăriilor țărănești, sunt expuse 200 de soiuri de dovleci decorativi care aparțin genului Cucurbita, 10 soiuri ale genului Cucumis (castraveți țepoși africani), 3 soiuri ale genului Luffa (burete vegetal) și 25 de soiuri de Lagenaria (castravetele amar), cu origini geografice în diferite zone din America de Sud, Africa sau Asia.
Impresionantă rămâne și colecția de varză cu valoare decorativă, alimentară și medicinală, cu diferite origini, care reunește specii precum: Brassica oleracea, Brassica elongata și Brassica juncea. Aceasta însumează aproximativ 6.000 de exemplare, care vor deveni mai intens colorate pe măsură ce temperaturile devin negative.
Dintre simbolurile de anul acesta, nu putem să nu amintim Cifra 100 și tricolorul, un aranjament floral de excepție, cu profunde conotații patriotice, Păunul din varză decorativă sau giganticul Păianjen din dovleci și castraveți țepoși, precum și minunatele ciupercuțe, confecționate, la fel, din dovlecei mai mărunți.
Expoziția va fi deschisă zilnic, între orele 9.00 – 16.00, până duminică, 18 noiembrie.
Prețul uni bilet este de 5 lei, iar pentru grupurile organizate de 3 lei. Fotografiatul este liber.
Un reportaj de Elena Godzin
Imagine: Răzvan Crihan
