Sunt deja peste 300 de cazuri într-o singură lună iar România este la un pas de un nou vârf epidemic. La Iași doi copii au ajuns la spital. Bilanțul național a urcat la peste 35.000 de cazuri și 30 de decese. Majoritatea ar fi putut fi prevenite.
𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă ș𝐭𝐢ţ𝐢. 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐞, 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞, 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞, 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭.
1. Extrem de contagioasă. Simplu contact cu virusul rujeolic duce aproape sigur la îmbolnăvire. Toţi pacienţii necesită izolare 7-10 zile.
2. Receptivitatea este generală, de 95-100%, indiferent de vârstă. Virusul este mult mai activ în lunile reci şi cu soare puţin. Trecerea prin infecție asigură o imunizare durabilă, pentru tot restul vieții dar principala metodă eficientă de prevenire a bolii rămâne vaccinarea.
3. Sursa este persoana infectată. Nu există purtători sănătoşi. Transmiterea se face frecvent direct de la persoana infectată, mai ales în cele 2-4 zile fără simptome de la începutul bolii, prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii.
4. Simptomele pot apare între 7-18 zile din momentul infectării iar printre cele definitorii se numără febra înaltă (ce se normalizează în câteva zile) şi erupţia ca focul. Petele apar de obicei în timpul nopții, mai întâi în spatele urechilor, apoi pe față (în prima zi), pe gât (a doua zi), urmând ca în 2-3 zile să se întindă pe tot corpul iar în momentul în care erupția cuprinde membrele, încep să pălească petele de la nivelul feței, ele retrăgându-se în ordinea în care au apărut.
Tipic pentru rujeolă este apariţia semnului Koplik: mici pete albicioase având un centru gri-albăstrui, care apar pe mucoasa obrajilor, în dreptul molarilor.
5. Tratamentul se face obligatoriu în condiţii de izolare şi este simptomatic şi de suport. Se impune repausul la pat cu evitarea efortului fizic și hidratarea corespunzătoare (aport crescut de apă, sucuri naturale de fructe, supe, ceaiuri). Scăderea temperaturii se poate face cu medicamente pe bază de ibuprofen sau paracetamol, în niciun caz aspirină (la copii poate cauza sindrom Reye care poate fi letal) sau prin alte metode (băi răcite progresiv, împachetări).
Medicamentele, dozele și ritmul de administrare sau alte soluţii terapeutice se stabilesc întotdeauna de către medic!
!!! 𝐑𝐞ț𝐢𝐧𝐞ț𝐢: 𝐒𝐮𝐧𝐭 𝟐 𝐦ă𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧ţ𝐢𝐞.
1. Ele constau în imunizare şi respectarea strictă a regulilor de igienă referitoare la tuse, strănut, utilizarea batistei şi a şerveţelelor de unică folosinţă, spălarea corectă a mâinilor. (!!!) Virusul prezintă sensibilitate crescută la soluţiile de curăţare. Transmiterea prin contactul cu obiectele contaminate este rară.
2. Oricine, la orice vârstă, poate face vaccinul în scop profilactic, cu condiţia să nu fi dezoltat boala şi să nu aibă contraindicaţii.
Nu uitați (!!!) Cea mai gravă epidemie a avut loc între anii 2016 și 2019, când au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 de decese. Cea mai afectată grupă de vârstă a fost cea sub un an, neeligibilă la vaccinarea cu ROR. Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4).
𝐀𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐬 𝟐 𝐦ă𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐞 𝐜𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧ţă. 𝐒𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚ţ𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 ş𝐢 𝐚 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞.
1. Educarea populaţiei este esenţială, de la ore de educaţie pentru sănătate obligatorii de la şcoală până la campanii de informare la tv. Legea Ciuhodaru ce prevede difuzarea ,,minutului de sănătate”, este promulgată, şi aşteaptă normele de aplicare. Să ştie fiecare cum se transmite boala, ce reguli de igienă trebuie respectate, ce riscuri şi ce beneficii sunt în cazul imunizării.
2. Asigurarea permanentă de vaccinuri sigure. Discontinuităţile şi bâlbele privind provenienţa vaccinurilor nu cresc încrederea românilor. Şi e un moment bun pentru refuncționalizarea Institutului Cantacuzino. Am depus acest proiect și l-am susținut de nenumărate ori în parlament. Acum poate și trebuie să devină realitate.
