marți , 27 octombrie 2020 5:39 pm
Iasi booked.net
-1°C

De ce elevii germani se bat pe şcolile profesionale, iar ai noştri fug de ele

Învăţământul profesional şi tehnic din România este „sperietoarea“ de care se feresc atât elevii, cât şi părinţii. În timp ce în ţări occidentale către care privim cu jind acest tip de şcolarizare reprezintă trei sferturi din învăţământul liceal, la noi, proporţia este sub 10%, chiar dacă piaţa muncii duce lipsă crâncenă de meseriaşi.

Iar această tendinţă se va accentua în viitor. Profesorul Marian Staş, expert în educaţie şi fost consilier al ministrului Monica Anisie, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul“ ce ar trebui făcut pentru ca învăţământul profesional să devină atractiv pentru tineri.   „Adevărul“: Meseria este brăţară de aur. Mai este valabil acest lucru la noi, când sub 10% din elevi aleg profesionala?

Marian Staş: Răspunsul scurt: da. Pentru că întotdeauna meseria este brăţară de aur. Unul dintre motivele pentru care elevii aleg rar sau resping povestea este că şcoala ca sistem de fapt le atrofiază instinctul autentic al muncii. Adică, aşa cum este construit sistemul la ora actuală, îi învaţă să fuşerească, să fie superficiali, să înveţe din 2 în 3. Meseria este brăţară de aur ar trebui să devină o mantră 24 de ore din 24 în spaţiul public. Pentru că în felul acesta modificăm percepţia în legătură cu un aspect esenţial şi anume: munca înseamnă onoare şi profesionalism şi demnitate. În urmă cu doi ani, Monica Babuc, fost ministru al Educaţiei la Chişinău, a făcut o campanie fabuloasă: s-a instituit ea ambasador al campaniei – Înveţi, munceşti, câştigi! – care promova învăţământul dual. Dacă spaţiul public este poluat de mesaje otrăvite, atunci evident că relaţionarea cu proiectul este foarte slabă, dar în momentul în care mesajul „meseria e brăţară de aur“ e transmis de Halep, de Ţiriac, de Radu Timiş cu Cristim-ul lui, atunci înseamnă că povestea are greutate.   Şi cu toate acestea, elevii fug de profesională…

Sunt două motive importante pentru care apetenţa pentru învăţământul profesional este scăzută: o dată, este atmosfera prost croită în jurul subiectului, şi anume că a face o şcoală profesională reprezintă o condiţie umană de relevanţă secundară sau de statut secundar – ceea ce este foarte prost –, şi al doilea aspect îl reprezintă inadecvarea şi inerţia imensă a sistemului de a crea o ofertă de învăţământ profesional şi vocaţional de secol XXI.

Recomandări

Elevii nu sunt pregătiți pentru școala online!

Pandemia de Coronavirus a adus sistemului educațional din România o nouă provocare prin nevoia de …

One comment

  1. Comparam mere cu…? In afara de denumire (poate) ce mai are in comun învățământul profesional de la noi cu cel din Germania? Intreb pentru ca nu stiu. Dar pot spune ca am urmarit o emisiune in care era prezentata o asemenea scoala profesionala in Germania, scoala dotata cu echipamente inclusiv roboti de ultima ora (in valoare de milioane de EUR) daca retin chiar cu implicarea directa a unor mari concerne gen Audi. Va dati seama ca la finalul scolii se pot angaja la concernul respectiv si pot intra direct pe linia de producție.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *