România a ajuns pe locul 67 în noul Index al Capitalului Uman în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina, Albania şi Georgia. Scorul ţării noastre în acest index înseamnă că nou-născuţii de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% când vor creşte faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată.
România riscă să-şi piardă competitivitatea pe termen lung şi să condamne generaţiile viitoare la sărăcie, dacă nu va investi inteligent în sănătatea şi educaţia cetăţenilor săi, a declarat directorul de ţară al Băncii Mondiale (BM) pentru România şi Ungaria, Tatiana Proskuryakova, relatează Agerpres
Declaraţiile Tatianei Proskuryakova vin în contextul în care România s-a clasat pe locul 67 – în spatele vecinilor săi din UE – în noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Băncii Mondiale. Singapore, cu un scor HCI de 0,88 (pe o scară de la zero la 1), a fost în fruntea listei, în timp ce primele 20 de locuri au fost dominate de statele membre ale UE. România a ajuns pe locul 67, în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) şi Georgia (61).
Semnificaţia scorului României (de 0,6) este că nou-născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% când vor creşte faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată.
Între 2012 şi 2017, valoarea HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60, fapt îngrijorător, spun experţii BM.
Indexul HCI este alcătuit din cinci indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârstă de 5 ani; anii de şcolarizare preconizaţi ai copilului; calitatea învăţării; procentul din cei care astăzi au vârstă de 15 ani ce vor supravieţui până la vârstă de 60 de ani, precum şi proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere. Scorurile sunt calculate pentru 157 de ţări participante, fapt ce permite realizarea unui clasament al potenţialului capitalului lor uman.
Locul pe care România este clasată reflectă necesitatea urgentă a unor măsuri care să conducă la îmbunătăţirea rezultatelor în domeniul sănătăţii şi educaţiei: un copil din România se poate aştepta la 12,2 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârstă de 18 ani. Prin comparaţie, un copil din Franţa se poate aştepta la 14 ani, mai transmite BM.
Sursa: Epoch Times
