Start-up Nation produce un fenomen neașteptat – vânzarea la mica publicitate a proiectelor sprijinite cu bani publici
Programul de sprijinire a firmelor nou-înființate devine semi-fiasco. Guvernul a atras în programul parțial eșuat tinerii antreprenori din toată țara. Iașul alături de București, Cluj și Timiș conduce în topul zonelor care au depus proiecte. 8.500 de începători au intrat în schemă, 3.200 au cerut banii de la bănci pentru a porni investiția. 800 și-au încheiat formalitățile pentru a primi finanțarea de la stat și doar 220 au încasat deja banii.
Cheltuieli și complicații
„Vând proiect start-up aprobat, în domeniul confecțiilor textile. Valoarea acestuia de 44.000 euro constă în achiziționarea de echipamente profesionale. Sediul firmei se poate transfera în alt județ. Preț: 10% din valoarea proiectului” – unul din zecile de anunțuri de pe olx.ro prin care se spune că la preț de 4.000 euro poți cumpăra o afacere pe hârtie, ce va primi 44.000 euro de la stat. „Am obținut acordul de la stat, și în rest nu am mai facut demersuri. Urma să mă duc la bancă să semnez, să stabilesc un credit, dar am zis că în cazul în care preia cineva, să facă cum crede că e mai bine și cum îi convine. Că dacă mai făceam eu niște pași era mai complicat”, spune autorul anunțului.
Fără cumpărător, proiectul dispare
Pentru a primi bani de la Guvern, proiectul de afaceri, „domeniul confecții textile” trebuie să îndeplinească mai multe condiții până pe 28 septembrie 2018: să aibă investiții de 40.000 de euro, să angajeze două persoane din care una defavorizată. „Statul nu dă banii înainte. Întâi îndeplinești condițiile și apoi primești banii. Se face cu credit punte, prin bancă, în condiții speciale, cu dobânzi mult mai mici. Unii au investit banii lor. Alții au făcut credit, așa au început să își facă achiziții. Eu nu am mers mai departe tocmai în ideea că nu am cum să îl fac. Am deja câteva cheltuieli făcute. Îl predau, altcineva să îl facă cum crede, cum vrea.” Dacă nu găsește cumpărător, autorul proiectului scos la mezat pe Internet renunță afacerea selectată pentru susținere cu bani publici, anulând astfel posibilitatea de a crea o afacere inovativă pentru România.
Birocrați incapabili
Început anul trecut și inspirat din Israel (vezi, replicarea „efectului Israel” în alte țări precum Singapore, Dubai, Irlanda), programul Start-up Nation a reușit în mică măsură. „Din cele 8.500 de firme cu proiecte aprobate, 220 au încasat deja banii – doar o zecime din ceea ce estima guvernul până la finele lui 2017. Cele mai mari sume au ajuns în bănci și la consultanți”, spunea jurnalistul Anca Simina, pe 16 ianuarie la Europa FM.
„Mulți şi-au cheltuit economiile, banii moșteniți sau împrumutați pentru a plăti consultanți, chirii ori rate la bănci, în așteptarea banilor de la Minister, ce întârzie să vină. Doar că nu poți cere penalități statului, în timp ce tu plătești dobânzi”, spune Ovidiu Neacșu, vicepreședinte al Societății pentru Libertate Individuală, determinând o dezbatere ad-hoc. „Birocrații nu au nici mijloacele și nici interesul să aleagă corect ce firme trebuie sprijinite. Dacă birocrații s-ar pricepe la afaceri, socialismul ar funcționa. Susținerea antreprenoriatului se face prin taxe și birocrație mai mică, nu luând bani de la afaceri funcționale ca să dai unor proiecte care sună bine pe hârtie”, mai scrie vicepreședintele SoLib. Din cauză că guvernul întârzie plata către firmele nou înființate, tinerii își vând proiectele de afaceri deja aprobate spre finanțare – descurajați și îndatorați.
Altă mentalitate financiară
În Israel, proiectele start-up sprijinite de guvern au transformat țara într-un fenomen al afacerilor inovative. Ministrul pentru antreprenoriat, Ilan Laufer, ar fi avut bune intenții transferând schema de încurajare a noilor afaceri, din Țara Sfântă în România. Doar că mentalitatea fiscală autohtonă manifestă alte atribute la noi decât în Israel, unde acționează toleranța la eșec, ”intelligent failure”, adică a accepta și a învăța dintr-un eșec.”Israelienii întotdeauna își prezintă proiectele de afaceri în interesul Israelului. Ceilalți își susțin prezentarea proiectelor în interesul unei firme”, spune Alex Vieux, antreprenor care analizează anual potențialul a 2.000 de start-up-uri, prin firma sa de consultanță în afaceri Red Herring. O recenzie online la cartea ”Națiunea Start-Up: Istoria miracolului economic israelian” subliniază că succesul în afaceri inovative al Israelului a depins și de valorile promovate prin serviciul militar obligatoriu: spririt de lider și de echipă, inovare, încredere în sine.
