Creștinii ortodocși îl sărbătoresc vineri pe Sfântul Ilie, cunoscut drept aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă.
Sfântul Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul in căruța lui de foc. O serie de tradiții și datini sunt legate de ziua pe care Sfântul Ilie Tesviteanul o păstorește.
Ilie, care în limba română înseamnă ”Al cărui Dumnezeu el este” a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament.
Este cinstit de creștini ca aducător de ploi, dar și ca divinitate populară a Soarelui și a focului, atestată prin numeroase tradiții și datini. Mare făcător de minuni în timpul vieții și după ce s-a urcat la cer într-un car de foc, proorocul Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a „deschide și a închide cerurile”. Creștinii ortodocși îl consideră ocrotitorul recoltelor, sfântul care aduce ploaia, dar și divinitatea care, mâniată de oameni, aruncă grindină și trăsnete.
Legenda Sfântului Ilie este cu totul atipică: un muritor care s-ar fi făcut vinovat de păcate foarte mari, printre care cel de a-și fi omorât părinții după ce a fost ispitit de diavol, s-a căit și a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri și de atunci cutreieră norii cu o căruță cu roți de foc. În credința populară se mai spune că demonii fug din calea lui și vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale. Una dintre superstițiile legate de Sfântul Ilie este aceea că dacă tună ți fulgeră oamenii trebuie să își facă semnul crucii, pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sfântului Ilie să lovească orice pentru a doborî demonii, mai puțin crucea.
De Sfântul Ilie, în satele din Bărăgan, oamenii încă respectă toate obiceiurile care s-au înrădăcinat de-a lungul timpului. În vechime se spunea că nu era voie să se consume mere până la 20 iulie și nici nu trebuia ca aceste fructe să se lovească unul de altul, pentru a nu cădea grindina. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă. În această zi, ogoarele se stropesc cu agheasmă, pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineața praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală. Tot acum se culege și se sfințește la biserică și busuiocul.
În multe zone din țară, de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiția recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”.
De asemenea, peste 150.000 de români își sărbătoresc ziua numelui când este celebrat Sfântul Ilie. Astfel cei poartă numele: Ilie, Iliuță, Eliade, dar și Ilinca, Eliana sau Ilia au astăzi motiv de bucurie.
Sursa: B1.ro
