Cetăţenii Republicii Moldova sunt chemaţi la urne la 20 octombrie 2024 pentru a-şi alege preşedintele.
Este cel de-al cincilea scrutin prezidenţial de la declararea independenţei în care preşedintele se alege direct, prin sufragiu universal. Odată cu alegerile prezidenţaile, se va desfăşura şi un referendum la care cetăţenii au de răspuns la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
De asemenea referendumul va fi al cincilea organizat de la independenţa Republicii Moldova, al doilea care propune modificarea Constituţiei, al treilea desfăşurat simultan cu un alt scrutin şi primul care va avea loc în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a anunţat că la data de 2 octombrie are înregistraţi 3.302.142 de alegători moldoveni.
ONU estima în 2020 că există aproximativ 1,15 milioane de cetăţeni moldoveni care trăiesc în străinătate. Deşi o parte a diasporei nu ar avea vârsta de vot şi s-ar putea să nu se fi înregistrat pentru a vota, diaspora moldovenească reprezintă o parte semnificativă a electoratului moldovenesc.
În condiţiile în care pentru validarea alegerilor şi a referendumului este nevoie de participarea a o treime dintre alegătorii înscrişi (ceva mai mult de un milion de alegători), votul din diaspora este important şi poate înclina balanţa.
234 de secții de vot în diaspora
Tocmai de aceea, Comisia Electorală Centrală a decis organizarea a 234 secţii de votare în străinătate pentru referendumul republican constituţional şi alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. Dintre acestea, 3 secţii de votare vor fi constituite pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda şi Republicii Islanda care au ales să utilizeze votul prin corespondenţă drept metodă alternativă de vot. Este pentru prima dată când se poate vota prin corespondenţă.
Potrivit hotărârii aprobate de CEC, secţiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, dar şi în alte localităţi, în baza datelor înregistrării prealabile.
Diaspora de peste Prut îşi va putea exercita dreptul la vot în baza unui buletin de identitate valabil, paşaport valabil şi inclusiv expirat.
Cele mai multe secţii de votare în diaspora vor fi în Italia – 60, în timp ce în România vor fi deschise 16 secţii de votare, dintre care trei la Bucureşti.
