Ateneul din Iași a găzduit ieri Spectacolul Ansamblului Artistic din provincia Henan, China. Andrei Apreotesei, managerul Ateneului ieșean, împreună cu echipa, au fost decorați, în An Centenar, cu Crucea Comemorativă a Războiului din 1916-1918 (fără barete), pentru merite deosebite în dezvoltarea culturii române. Spectacolul extraordinar a subliniat prietenia dintre cele două popoare: român și chinez. La eveniment au fost prezenți Iulia Scântei, Senator de Iași, Qu Jing, director adjunct al Departamentului de Cultură din provincia Henan, Mihai Chirica, primarul municipiului Iași și alți oaspeți de valoare.
Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural Chinez din București, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași și Ateneul din Iași, în cadrul Săptămânii Culturale Chineze. Spectacolul a avut loc luni, 29 octombrie a.c., în Sala Mare de Spectacole „Radu Beligan” a Ateneului din Iași, care a devenit neîncăpătoare pentru publicul ieșean. Spectacolul a fost dedicat României Centenare, iar oaspeții din China au pregătit dansuri tradiționale și muzică cu instrumente tradiționale chinezești, dar și momente inedite.
Concertul a fost o manifestare culturală de amploare care a pus în valoare provincia Henan, complexitatea culturii chineze și respectul acestui popor pentru valorile românești. Evenimentul a debutat cu prezentarea provinciei Henan drept o provincie cu cea mai numeroasă populație a Chinei, situată în centrul țării, care are o vastă și bogată cultură. Publicul a rămas profund impresionat nu doar de dansurile tradiționale specifice, care sunt un melanj de tehnici de virtuozitate, asemănătoare celor ale baletului clasic occidental, dar și de artele marțiale.
Spectacolul a fost o prezentare a culturii chineze cum nu poate fi văzută în altă parte, remarcabilă prin nivelul artistic al dansatorilor, prin ritm, grație, armonie, culori, prestanță și pregătire atletică de excepție. Au fost de admirat precizia incredibilă în scenele de grup, care se caracterizau printr-un nivel de energie fantastic. Publicul a asistat la o fantastică lecție de istorie și artă, în pași de dans.
Cu deosebire elegante și rafinate au fost dansurile „Dansul Bucuriei”, „Bătaia ritmului din picioare”, „Mișcarea apei și a norilor”, „Vântul din Tangola” ș.a. Aici s-a pus accentul pe brațe, pe privire, pe mișcările corpului, pe ritmica picioarelor și mai ales pe coordonare. Dansul clasic chinez este atent la suplețe și la controlul corpului, spre deosebire de baletul occidental, care pune accentul pe linie, insistă asupra armoniei și mișcării circulare.
Grupul de Dans din cadrul Grupului de Dansuri și Cântece din Henan s-a impus printr-o ținută dreaptă și nobilă, iar gesturile erau atât de naturale, ca și cum nu presupuneau niciun efort. Dansatorii au fost maeștri de a merge în poante, cu genunchii întotdeauna ușor îndoiți. Ținuta dansatoarelor era similară unei flori de lotus care plutea pe apă, dreaptă și nobilă ca tija acestei flori.
Nu au lipsit din spectacol nici dansurile războinice. Aici, au excelat cu deosebire demonstrațiile de arte marțiale „Mișcări unice Shaolin”, „Vântul Shaolin” sau demonstrațiile de Kung Fu „Eternul Shaolin” etc. Grupul de muzică folclorică a dat dovadă de multă virtuozitate în cadrul recitalului cu instrumentul erhu: „Noua cursă de cai” sau „Ciocârlia”, interpretat în semn de dignitate pentru poporul român.
De asemea, un moment de prețiozitate artistică a fost recitalul cu instrumentul suona: „Cele o sută de păsări omagiază pasărea Phoenix” sau „La cules de jujube”. Au mai incitat publicul „Schimbarea măștilor”, fragmentul din Opera Pekin „Doamna General Mu Guiiying preia comanda”, pecum și cântecul românesc „La oglindă”.
Astfel, nu mai este pentru nimeni un secret că trăim într-o epocă a globalizării, că mâncăm sushi în România sau ascultăm muzică county chiar de suntem din China. Iată de ce obiceiurile străine, dansurile și muzica altor popoare devin un cult al veacului, o modă care ne permite să călătorim imaginar, și pe această cale, în țara porțelanui, a urșilor Panda, a Zidului Chinezesc sau a reflecțiilor lui Confucius: „Oriune mergi, mergi cu toată inima!” Or, această seară și acest extraordinar spectacol au permis publicului ieșean să trăiască cu adevărat o revelație a Frumosului din „toată inima”.
Un reportaj de Elena GODZIN
