Pe 17 mai 2018, creştinii ortodocşi celebrează Înălţarea Domnului Iisus Hristos, sărbătoare religioasă extrem de importantă care aduce o serie de tradiţii şi obiceiuri.
Înălțarea este unul dintre cele 12 mari Prazince Împărătești ale Bisericii. Celebrat cu fastul cuvenit, la 40 de zile după Înviere. Dar, lăsând la o parte semnificațiile și tradițiile bisericești, în popor se respectă cu sfințenie obiceiuri strămoșești. Și e bine de știut ce să nu faci de Înălțare. Ziua Înălțării Domnului a devenit Sărbătoare Națională Bisericească. Și a fost consacrată drept Ziua Eroilor. În toate lăcașurile de cult ortodoxe se face pomenirea eroilor români cazuți în luptă pentru credință, libertate, dreptate, apărarea țării și întregirea neamului.
După Învierea Sa din morţi, Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, S-a arătat timp de 40 de zile, de mai multe ori, celor care au stat în apropierea Sa, care Îl ştiau şi Îl recunoşteau.
După acest timp i-a dus pe ei afară din Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, aproape de Betania „… şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu” (Luca cap. 24; 50-53).
Hristos S-a înălţat la cer la început în văzul Apostolilor, apoi a fost învăluit de un nor care L-a luat de la ochii lor.
„Şi privind ei, pe când El mergea la cer, iată doi bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe, care au şi zis: Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer” (F.A. 1, 9-11)
Cei doi, potrivit Tradiţiei Bisericii, erau îngeri şi au vestit prin cuvintele lor cea de a Doua Venire a Mântuitorului Iisus Hristos.
Atunci ei s-au întors la Ierusalim, aşa cum spune textul Sfintei Evanghelii, cu bucurie mare, bucuria că vor primi ceea ce Mântuitorul făgăduise cu câteva clipe înainte de Înălţarea Sa: „Veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginea pământului” (F.A. 1; 8). Dar şi bucuria covârşitoare a credinţei adeverite a Învierii Domnului.
Tradiții, obiceiuri, superstiții
Superstiţioşii nu dau nimic și în special sare și foc din casă în această zi, căci cred că vor avea parte de pagubă, ceartă şi de inimă rea. Nu se seamănă culturile, căci nu vor da rod. Lumea se încinge la brâu cu frunze de nuc, ca și Iisus, ca să nu aibă dureri de șale, și bat vitele cu leuştean, ca să se îngraşe. În unele zone ale țării, încă se mai păstrează tradiţia Moşilor de Ispas.
Acum se dă de pomană pentru morţi, se împodobesc mormintele şi casele cu ramuri de paltin, iar ferestrele cu leuştean. Este ultima zi din an în care se mai vopsescc şi se împart ouă roşii și se mai coc păști. Salutul credincioșilor este „Hristos S-a înălţat!”, iar răspunsul „Adevărat S-a înălţat!”.
O altă credinţă populară spune că cel ce moare de Înălţare ajunge direct în Rai. Lumea se încinge la brâu cu frunze de nuc, ca și Iisus, ca să nu aibă dureri de șale, și bat vitele cu leuştean, ca să se îngraşe.
Printre marile sărbători ale creştinătăţii ortodoxe, Înălţarea cuprinde toate dovezile simbolice ale exemplarităţii lui Iisus Hristos. Înălţarea este celebrată la 40 de zile după Paşti. În timpul celor patruzeci de zile de la Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi prin acele semne care i-au încredinţat că el este Mântuitorul înviat. De aceea, pentru credincioşi saluturile în această zi cu formulele „Hristos s-a Înălţat!” şi „Adevărat s-a Înălţat!”, au o şi mai mare putere de convingere.
Sursa: România TV
