Marea provocarea a guvernanților este acum să facă proiecte prin care să ia realmente cele 80 de miliarde de euro, bani pe care președintele i-a obținut, pe hârtie, de la Uniunea Europeană. Trecutul ne arată că România stă prost la absorbția fondurilor europene.
Iar acum avem nevoie de banii de la Bruxelles mai mult ca oricând. Pandemia a adus peste noi recesiunea economică, iar o parte din acești bani ar urma să meargă spre relansarea economică. Spre comparație, în perioada 2014-2020, România a avut un buget alocat de 43 de miliarde de euro.
„Ratarea șansei de accesare a bugetului suplimentar va compromite viitorul României și șansa de a implementa proiecte de infrastructură care pun România pe picior de egalitate, atât din punctul de vedere al competitivității, dar și al creșterii standardelor de viață ale oamenilor. Este o șansă istorică.”, a declarat, duminică, la Digi24, ministrul afacerilor europene, Marcel Boloș.
Bugetul alocat politicii de coeziune, de 28,2 miliarde de euro, reprezintă fondurile din care finanțăm autostrăzile, linia de cale ferată, infrastructura educațională, cea spitalicească, deci bani pentru investiții vitale pentru România, a explicat Marcel Boloș. Pentru a accesa acești bani, Guvernul are în dezbatere din 31 iulie un Acord de parteneriat și speră ca de la 15 septembrie să înceapă o procedură de negociere – informală – cu Comsia Europeană.
„Sperăm să închidem procedura spre sfârșitul anului, astfel încât să putem accesa fonduri în perioada de programare 2021-2027 începând cu primul an al acestei perioade. Ar fi o premieră în istoria României. Accesul la bani târziu înseamnă compromiterea proiectelor de infrastructură.”, a subliniat ministrul fondurilor europene.
A doua sursă importantă de bani a României înseamnă 30,4 miliarde de euro din planul de relansare economică post-pandemie al Uniunii Europene. Pentru acești bani, într-o primă etapă trebuie elaborat un plan național de relansare și recuperare. Este un document strategic, care de asemenea trebuie să fie negociat cu Comisia Europeană. Termenul pentru primul draft, fixat de premierul Ludovic Orban, este luna octombrie. Negocierile cu Bruxelles-ul sunt prevăzute să se desfășoare între octombrie și aprilie anul viitor.
„România are în 2021 și apoi până în 2023 o perioadă foarte grea, pentru că se suprapun trei lucruri: închiderea actualei perioade de programare 2014-2020, deci va trebui să închidem cât se poate proiectele de infrastructură aflate în implementare; apoi începem perioada de programare 2021-2027 având un buget de 28 de miliarde de euro la dispoziție; și mai avem de încheiat contracte în valoare de 70 la sută din granturile alocate în cadrul acestui nou instrument de finanțare al României, adică o sumă de aproximativ 10 miliarde de euro, pentru ca să îndeplinim condițiile de accesare a banilor suplimentari pe care îi avem la dispoziție.”, a arătat Marcel Boloș la Digi24.
