Regele Mihai a murit în această după-amiază, la domiciliul său din Elveția, a anunțat Casa Regală. Decesul a intervenit la ora 13:00. Regele avea 96 de ani, împliniți la 25 octombrie, și de mai bine de un an și jumătate era grav bolnav.
Casa Regală a României anunță că la ora 19:00 Custodele Coroanei va face o „declarație către țară”:
Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921 la Sinaia.
A fost regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunțat mai târziu).
Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuțiile regale erau îndeplinite de o regență, care nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieții politice, întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistență. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența. Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă,[5] dar nu a fost pregătit pentru domnie.
În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.
La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.
Când balanța războiului s-a întors și forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu și restaurarea Constituției din 1923. Uniunea Sovietică a tergiversat semnarea unui armistițiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga țară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit. Lipsit de sprijinul Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii, cu situația Transilvaniei ca mijloc de șantaj al rușilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu și să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniștilor. În semn de protest față de abuzurile noului guvern, regele a intrat în așa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care și-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituțională.
În acești ani, suveranul s-a profilat într-un simbol național al rezistenței. Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „le-a câștigat” detașat, iar 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului Național Țărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”. La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare,în aceeași zi fiind proclamată republica populară.
În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzității. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveția. Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria. După Revoluția din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate și o parte din proprietăți. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României. În martie 2016 a fost anunțată îmbolnăvirea lui de cancer și retragerea din viața publică.
Perioada de suferință
Regele Mihai I – ultimul monarh din ţările Europei de Est rămas în viață – s-a retras din viaţa publică la începutul lunii martie 2016, când Casa Regală a anunţat că acesta a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale la o clinică din Lausanne.
La 1 decembrie, principesa Margareta a decis anularea călătoriei cu trenul regal de 1 Decembrie, din cauza stării de sănătate a Regelui Mihai. Săptămâna trecută, mai precis joi seară, principesa Maria a ajuns la reşedinţa din Elveţia a regelui.
La 6 noiembrie 2017, Casa Regală a anunțat că starea Regelui Mihai s-a agravat și fostul suveran prezenta o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenței. Ca urmare, Principesa moștenitoare Margareta și Principele Radu au plecat de urgență în Elveția.
Regele Mihai a fost împărtăşit marţi, 7 noiembrie, de un trimis al ÎPS Mitropolitului Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale, mai preciza Casa Regală.
După cinci zile, aceeași Casă Regală transmitea că regele se simte mai bine. Principesa Margareta a declarat că tatăl ei este conștient, vorbește, recunoaște persoanele din jurul său și a întrebat de ce este înconjurat de atât de multă lume. Această ameliorare a stării fostului suveran n-a durat decât câteva zile.
La 16 noiembrie, un reprezentant al Casei Regale anunța că starea Majestății Sale este foarte precară, iar medicii fac eforturi să îl scape de dureri. Şeful Casei Majestăţii Sale, Andrew Popper, a dat detalii la televiunea naţională şi a anunţat că nu poate oferi fotografii cu Majestatea Sa, pentru că imaginile ar leza demnitatea suveranului. Cât despre informaţii de la medici, nici nu poate fi vorba: legislaţia din Elveţia consideră confidenţiale asemenea date, anunţa Ministerul Sănătăţii de acolo.
Peste încă trei zile, la 19 noiembrie, Casa Regală facă noi precizări privind starea Regelui. Suveranul se află într-o stare îngrijorătoare de sănătate şi medicii i-au administrat o medicație care să îi ușureze somnul și respirația. Medicii consideră prea riscantă deplasarea regelui de la reşedinţa privată la spital, fiind unanimi în recomandarea ca tratamentul administrat acestuia să se concentreze acum pe prevenirea suferinţei şi pe păstrarea confortului fizic şi psihologic, a transmis Biroul de Presă al Majestăţii Sale. În document se mai preciza că prezenţa la reşedinţa privată din Elveţia va continua să fie limitată doar la fiicele Majestăţii Sale şi la Mitropolitul Iosif. Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale a fost la reşedinţa din Elveţia în mai multe rânduri şi l-a împărtăşit pe rege.
