Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat raportul privind evaluarea procurorului general, Augustin Lazăr. După citirea raportulului a concluzionat că cere revocarea lui Augustin Lazăr.
Declanşată după apariţia, în pragul casei consilierului guvernamental Darius Vâlcov, a unui protocol secret dispărut de la locul de muncă al candidatei pentru şefia DNA, Adina Florea, evaluarea procurorului general a ajuns la final. Decizia luată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este una radicală: a declanşat procedura de revocare din funcţia a lui Augustin Lazăr.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat concluziile evaluării procurorului general:
„Voi prezenta raportul privind activitatea managerială a procurorului general. Raportul e structurat pe 5 capitole, prima parte se referă la baza juridică, partea a doua la premizele raportului, partea a 3-a evaluarea în sine, partea a 4-a concluzii, partea a 5-a recomandări. Raportul are 63 de pagini şi cred că veţi fi de acord că nu pot citi cuvânt cu cuvânt. Raportul va fi publicat pe internet.
Temeiul legal pentru redactarea acestui raport de evaluare se raportează la art 132 din legea fundamentală din Constituţie care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei. Evaluarea se referă la organizarea eficientă a activităţii comportament, comunicare, asumarea responsabilităţilor, aptitudini manageriale. Fac referire la rolul constituţional pe care îl are Ministerul Public şi în art. 131 din Constituţie se spune că în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, a declarat Toader.
Ministrul a citat dintr-un discurs al lui Lazăr:
„Noi, instituţia de azi, vom fi esenţa Ministerului Public de mâine… care va avea acelaşi rol, aceeaşi misiune dar în condiţiile concrete ale mileniului III, noi vom transmite generaţiilor viitoare de magistraţi făclia culturii instituţionale primite de la generaţiile anterioare împreună cu motto-ul Virtus Romana Rediviva (Renaşterea Virtuţii Romane).”
„Vom vedea în ce măsură activitatea lui Lazăr ilustrează spusele procurorului general”, a subliniat Tudorel Toader.
Tudorel Toader a ţinut să reamintească faptul că, după anchetarea OUG 13, CCR a decis că faptele procurorilor de la DNA constituie o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat, deoarece Ministerul Public nu doar că îşi depăşeşte atribuţiile din lege dar îşi arogă atribuţii ce aparţin Legislativului sau CCR şi a reamintit că procurorul general este superiorul ierarhic al DNA.
În acelaşi timp, ministrul a ţinut să reamintească saga revocării Codruţei Kovesi până la momentul în care CCR l-a obligat pe Iohannis să o revoce pe aceasta după care a precizat că, din 2017 până în august 2018, a înregistrat evoluţii în activitatea procurorului general pe care le-a considerat de natură să declanşeze procedura de evaluare.
„Ministrul Public nu are o indepedenţă instituţională şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Primul punct – procurorul general a susţinut vehement şi în repetate rânduri public lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului general. În comunicarea publică a avansat ideea unui conflict între procuror şi ministrul Justiţiei, convingerea mea e că a făcut aceste afirmaţii pentru a încerca să îngreuneze evaluarea procurorului-şef al DNA. De ce spun asta? Procurorul general nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spaţiul public, nu a făcut niciun demers pentru a identifica temeiul legal pentru evaluarea procurorului şef DNA”, a afirmat Toader.
„Întrebarea era de ce procurorul general se împotrivea evaluării şefei DNA? Personal, cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale care se petrece astăzi. De ce spun asta? Pentru faptul că procedând la evaluarea domniei sale ne punem cel puţin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii dlui Procuror General în această înaltă demnitate.
17 februarie 2016 – Ministrul Justiţiei declanşa procedura de selectare a procurorului general. Criteriile prevedeau printre altele şi calificativul foarte bine la ultima evaluare.
15 martie 2016 – Se înregistrează la MJ candidatura lui Augustin Lazăr.
21 aprilie 2016 – Secţia de procurori de la CSM avizează favorabil propunerea. La o săptămână după, 28 aprilie, preşedintele României semnează decretul de numire în funcţia de PG. Dar în dosarul de candidatură nu s-a identificat niciun document care să demonstreze calificativul foarte bine la ultima evaluare. Ceea ce înseamnă ca lipsea o piesă din dosar, calificativul de evaluare pe ultima perioada”, a punctat ministrul.
Toader a precizat că a tot căutat rapoartele de evaluare ale lui Lazar, le-a cerut chiar şi la CSM şi i s-a răspuns: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, aprilie 2018, deci cu mult după ce Lazăr a fost numit.
„Preşedintele României a semnat numirea în condiţiile în care în dosar nu există documentul de evaluare. Din documente, dosar, rezultă că ministrul Justiţiei de la acea dată a făcut propunerea de numire a lui Lazăr cu nerespectarea normelor si criteriilor legale”, a susţinut ministrul.
Nu numai că procurorul general n-a luat nicio măsură de îndreptate a neregulilor de la DNA ci prin declaraţii publice a apărat DNA.
Toader i-a mai reproşat lui Lazăr ignorarea situaţiilor de criză, minimizarea deficienţelor prin discursuri publice menite să prezinte altfel realitatea.
Unele dintre faptele pe care trebuia să le verifice Lazăr era soluţionarea unor cauze după împlinirea termenului de prescripţie. Un alt exemplu – cele trei conflicte juridice de natură instituţională generate de Kovesi (OUG 13, Belina, neprezentarea la comisia Sufrageria) la care Lazăr n-a avut nicio intervenţie pentru a vedea cauzele…
Ministrul Justiţiei a mai susţinut că a reţinut discursuri publice cu caracter eminamente politic, acuzaţii ale procurorului general la adresa puterilor statului.
Un alt lucru pe care i l-a reproşat Toader lui Lazăr a fost practicarea şi încurajarea unor comportamente contrare obligaţiilor constituţionale şi legale şi a reamintit „plăcerea” cu care Lazăr ar fi folosit sintagma „nişte inculpaţi de rang înalt.”
În alte ţări se pedepseşte faptul că îi pomeneşti cuiva că a fost condamnat cândva, pentru că îi răscoleşti trecutul şi îi lezezi demnitatea, pentru că respectivii deja şi-au ispăşit pedepasa, a spus Toader.
„Contestarea deciziilor CCR în sensul nerespectării deciziilor CCR de către procurori. Păi dacă un cetăţean care nu are instrucţie juridică necesară poate să spună o fi, n-o fi, dar un procuror general care să încurajeze nerespectarea CCR este cu mult mai grav”, i-a mai reproşat Toader lui Lazăr.
De asemenea, o altă acuzaţie adusă lui Lazăr a fost neîndeplinirea obliectivelor din proiectul de mangement. Toader a susţinut că procurorul general a promis reducerea delegărilor dar, în realitate, dacă ne uităm pe statistică, vom constata contrariul, respectiv că în mandatul lui Lazăr a crescut numărul delegărilor.
„Adică una spunem, alta facem, una declarăm în programul de managmenet, alta facem”, a comentat Toader.
Toader i-a mai reproşat lui Lazăr scăderea operativităţii în activitatea Ministerului Public, însă, atenţie, nu a dat nicio cifră din care să rezulte asta ci a precizat doar că există o întreagă serie de date pe care jurnaliştii le vor prezenta mai târziu.
O altă acuzaţie adusă procurorului general a vizat neîndeplinirea obligaţiilor legale în privinţa realizării politicii penale.
„Ce spune legea? Că MP trebuie să elaboreze şi să prezinte ministrului Justiţiei propuneri în vederea diminuării criminalităţii, factorului criminogen pe diferite tipuri, perioade de infracţiuni”, a declarat Toader, explicând că Lazăr n-a făcut asta.
De asemenea, Toader l-a acuzat pe Lazăr de contestarea proiectelor de modificare a legilor Justiţiei ulterior controlului de Constituţionalitate, dând exemplu criticile aduse de procurorul general înfiinţării Secţiei de anchetare a magistraţilor.
Ministrul Justiţiei mai susţine că Lazăr a criticat hotărâri judecătoreşti şi judecatori şi l-a acuzat pe procuror şi de dublă măsură, reproşându-i faptul că înainte de audierea Adinei Florea pentru şefia DNA a făcut o sesizere la Inspecţia Judiciară împotriva acesteia pentru ca apoi să vorbească, la CSM, în audieri, despre profilul etic al candidatului.
„De ce nu aţi arătat aceeaşi preocupare şi faţă de candidatul de la DIICOT?”, i-a transmis Toader lui Lazăr.
„10 AUGUST 2018, protestul din Piaţa Victoriei cu acele evenimente survenite, se deschide un dosar… Există un ordin care spune că, dacă ai luat un dosar de la tribunal şi l-ai dus la Înalta Curte, nu poţi lua şi procurorul de la tribunal la Înalta Curte. Ori procurorul general a luat procurori de la unitatea de unde a fost luat dosarul şi i-a dus la unitatea unde a fost dosarul după care şi-a anulat ordinul”, a susţinut Toader.
Mai mult, ministrul i-a reproştat lui Lazăr folosirea sintagmei „abrogarea” protocoalelor care înseamnă că în accepţiunea lui acestea aveau valenţe juridice.
„Protocoalele creează premizele pentru o justiţie paralelă, incompatibilă cu statul de drept şi un proces echitabil”, a mai precizat Toader.
Tudorel Toader l-a mai acuzat pe Augustin Lazăr nu doar de semnarea unor protocoale cu SRI-ul ci şi de ascunderea acestora (punctul 19 din rechizitoriu), aceasta deşi Lazăr a prezentat public documente din care reiese că ministrul Justiţiei fusese informat de existenţa protocoalelor.
„Concluzia generală a prezentului raport este aceea a necesităţii de revenire la normalitate, normalitate înseamnă cunoaşterea şi respectarea competenţelor profesionale, legale şi, în acelaşi timp, o interpretare şi aplicare a legii în baza principiului loialităţii constituionale.
Prin urmare, considerăm că actele şi faptele enumerate în prezentul raport, de netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea managerială a lui Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale. În aceste condiţii, nu se mai poate susţine exercitarea în continuare de către domnia sa a funcţiei de conducere în Ministerul Public”, a anunţat ministrul.
„A deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional”, a acuzat Toader.
„Pentru aceste acte şi fapte declanşez procedura de revocare din funcţie, prezentul raport va fi transmis în seara asta la Secţia de procurori a CSM în vederea studierii şi elaborării avizului consultativ, precum şi preşedintelui României”.
Sursa: Epoch Times
