Legile justiției, adoptate pe repede-înainte de Parlamentul României și promulgate de președintele Iohannis după epuizarea tuturor căilor de atac, sunt criticate extrem de dur de Comisia de la Veneția în raportul final publicat luni, 22 octombrie. Raportul a întărit astfel avizul preliminar emis în iulie, la fel de critic pe draftul legilor justiției, dar care a fost ignorat de coaliția PSD-ALDE.
Comisia de la Veneția (CV) a publicat luni forma finală a raportului privind cele trei legi ale justiției din România, menținându-se recomandările din raportul preliminar din iulie.
Comisia de la Veneția a adoptat cu unele amendamente avizul preliminar emis în iulie privind cele trei proiecte de legi care au modificat legislația existentă privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii.
Comisia de la Veneția întărește opinia potrivit căreia aceste legi ar afecta negativ eficiența, calitatea și independența sistemului judiciar, cu consecințe negative asupra luptei împotriva corupției. Cele trei legi au fost deja promulgate și au intrat în vigoare.
RAPORTUL FINAL al Comisiei de la Veneția pe Legile justiției poate fi văzut AICI
În concluziile de la finalul raportului de 30 de pagini, Comisia de la Veneția remarcă faptul că noile legi ale justiției au divizat puternic societatea prin procedura legislativă extrem de rapidăși lipsită de transparență și efectuată în absența unor consultări eficiente.
„Există aspecte importante introduse de cele trei proiecte care, atât singure, dar mai ales în efectul lor cumulativ, în contextul politic complex din România, pot submina independența judecătorilor și procurorilor, precum și încrederea publică în sistemul judiciar„, se spune negru pe alb în raportul final.
Noua procedură de numire și demitere a procurorilor-șefi, precum și rolul ministrului Justiției în acest proces, pot afecta independența procurorilor, precizează Comisia de la Veneția care reclamă și „pericolul ca aceste instrumente să poată provoca presiuni asupra judecătorilor și procurorilor și, în cele din urmă, să submineze independența sistemului judiciar (…) cu consecințe negative pentru lupta împotriva corupției”.
Comisia face o serie de recomandări autorităților din România(vezi punctul 165 din Raport). Acestea sunt aproape identice cu cele din raportul preliminar din iulie:
– Să reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;
– Să elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;
– Să suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;
– Să reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;
– Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);
– Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;
– Să renunțe definitiv la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;
– Să se asigure că măsurile de „screening” pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, căruia președintele Iohannis i-a cerut demisia pentru raportul devastator de vineri al Comisiei pe codurile penale, a publicat un mesaj bizar pe pagina sa de Facebook la scurt timp după apariția raportului final pe legile justiției:
„Raspuns pentru cei care nu vor sa priceapa:
Nu poti sa te declari impotriva pensionarii aniticipate a magistratilor la 20 de ani de activitate, dar si impotriva OUG fara de care solutia legislativa ar fi intrat in vigoare in ziua urmatoare !
PS: Mesajul va fi sters peste o ora!”
