Dezbaterea privind reorganizarea administrativ-teritorială a României trece la un nou nivel. Un proiect care prevede reducerea numărului de județe de la 42 la 12 este gata și a și fost depus la Parlament. Este vorba de deputatul USR Teodor Benga.
Ce schimbări se doresc:
În România există în prezent aproximativ 3000 de comune, multe dintre acestea având o populație extrem de redusă – comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populației din 2022; alte comune înregistrează doar câteva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului și cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susținerea unui aparat administrativ propriu.
Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori și într-un oraș la 10.000 locuitori va avea ca efect reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale, o reorganizare în unități teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităților de dezvoltare și distribuire a resurselor.
Pentru deservirea populației care locuiește în subdiviziunile unităților administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință, propunem înființarea unor birouri administrativ-teritoriale care să aibă rolul de a deservi populația stabilită în aceste subdiviziuni, permițând colectarea taxelor și impozitelor la nivel local și acționând ca intermediar între populația deservită și administrația publică locală, oferind posibilitatea înregistrării solicitărilor primite și transmiterea acestora spre competentă soluționare autorităților și instituțiilor publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care sunt înființate, precum și eliberarea documentelor solicitate, conform atribuțiilor primite prin hotărârea de consiliu local de înființare.
Pentru reglementarea atribuțiilor și organizării birourilor administrativ-teritoriale , Guvernul va adopta Norme metodologice pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale referitoare la acestea.
Pentru reorganizarea județelor proiectul propune împărțirea acestora în entități mai mari, grupate în funcție de identități regionale istorice, fluxuri economice și tendințe migratorii ale populației, conectivitate, precum și prezența unor zone metropolitane dezvoltate. Prin reorganizarea județelor rezulta 12 județe noi, entități teritoriale corespondente ca dimensiuni unor unități NUTS 24, care ar permite atingerea obiectivelor de coeziune teritorială, dezvoltarea accentuată a zonelor reorganizate și o absorbție superioară a fondurilor europene pentru proiecte regionale.
Cum ar arăta România pe județe conform noului proiect:
– Județul Crișana Maramureș include fostele județe Satu Mare, Maramureș și Bihor;
– Județul Transilvania Nord Vest include fostele județe Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș;
– Județul Transilvania Sud Vest include fostele județe Alba, Hunedoara și Sibiu;
– Județul Transilvania Sud Est include fostele județe Brașov, Covasna și Harghita;
– Județul Banat include fostele județe Arad, Timiș și Caraș Severin;
– Județul Bucovina Moldova Nord include fostele județe Suceava și Botoșani;
– Județul Moldova Centru include fostele județe Iași, Neamț, Vaslui și Bacău;
– Județul Dunăre Carpați Curbură include fostele județe Vrancea, Buzău, Brăila și Galați;
– Județul Oltenia include fostele județe Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt;
– Județul Muntenia Nord include fostele județe Argeș, Dâmbovița și Prahova;
– Județul Muntenia Sud include fostele județe Ilfov, Ialomița, Călărași Giurgiu,Teleorman, precum și Municipiul București;
– Județul Dobrogea include fostele județe Constanța și Tulcea.
Alte schimbări preconizate în urma reorganizării teritoriale:
Creșterea calității vieții prindezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice;
Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială;
Creșterea eficienței și eficacității utilizării resurselor bugetare.
Proiectul legislativ nu prezintă impact financiar negativ asupra bugetului general consolidat, mai spune inițiatorul
