Preţurile locuinţelor şi-au încetinit şi mai mult ritmul de creştere în trimestrul al treilea din 2018, pe fondul reducerii numărului de tranzacţii imobiliare încheiate la nivel naţional, potrivit celui mai recent raport de piaţă realizat de Imobiliare.ro.
Proprietăţile rezidenţiale disponibile spre vânzare în România (apartamente, dar şi case) s-au apreciat, astfel, cu doar 0,7% faţă de cele trei luni anterioare, faţă de un plus de 1,4% în fiecare dintre primele două trimestre din 2018.
În acest context, ritmul anual de creştere în trimestrul III 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2017 se află, în momentul de faţă, la 5,6% – în condiţiile în care, în perioada similară din 2017, acelaşi indicator se situa aproape de pragul de 10%, scrie zf.ro.
„Piaţă imobiliară arată bine, paradoxal am putea spune, în contextul în care avem o invazie de opinii, mai mult sau mai puţin avizate, care prezic o eventuală criză de proporţii. Dar în acest moment nu există indicatori a căror evoluţie să anticipeze o criză imobiliară, spune Valentin Morar, CEO al dezvoltatorului imobiliar Wallberg.
Valentin Morar crede că preţurile proprietăţilor vor continua să crească pe termen lung, chiar dacă vor apărea şi corecţii punctuale inevitabile. „Valoarea activelor imobiliare se validează în timp, ceea ce face adevărată afirmaţia că nu există un moment mai potrivit pentru a cumpăra o proprietate imobiliară decât momentul care a trecut. Prudenţa este, bineînţeles, bună, însă crearea panicii nu. Indicatorii pe care îi urmărim ne dau încredere să construim în continuare şi să ne aşteptăm la un an 2019 bun pentru piaţă, marcat de stabilitate”, spune Valentin Morar.
În al treilea trimestru al anului, preţurile apartamentelor s-au majorat în toate cele şase mari oraşe, variaţiile de preţ fiind, însă, semnificativ mai mici decât în anii precedenţi, situându-se sub pragul de 2% (şi chiar 1%).
Tendinţa generală de încetinire a creşterii preţurilor locuinţelor poate fi pusă pe seama stabilizării pieţei rezidenţiale, în contextul temperării apetitului pentru achiziţii. Astfel, potrivit datelor, cererea pentru proprietăţi rezidenţiale (apartamente, dar şi case) din marile oraşe ale ţării se situa, trimestrul trecut, la un nivel cu 2% mai mic faţă de perioada similară din 2017. Diminuări ale apetitului pentru achiziţii au avut loc în majoritatea cazurilor: -18% în Constanţa, -9% în Iaşi, -7% în Braşov şi, respectiv, -3% în Timişoara. Pe de altă parte, în condiţiile unei creşteri neglijabile, de doar 1%, se poate spune că cererea s-a menţinut, practic, la un nivel constant în Bucureşti. În Cluj-Napoca, însă, poate fi observat un avans important, de 13% mai exact, faţă de anul precedent, mai scrie zf.ro.
În aceste condiţii de piaţă, marjele de negociere practicate pe segmentul apartamentelor (indicator calculat ca diferenţă între ultimul preţ solicitat de către proprietari şi cel final, de vânzare) au fost mai mari în al treilea trimestru din 2018 decât în perioada similară din 2017 în majoritatea marilor oraşe analizate. Dintre centrele regionale cu un preţ mediu de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util pentru apartamentele disponibile spre vânzare, Craiova se distinge prin cea mai mare marjă de negociere, respectiv 4,5% în T3 2018 – spre comparaţie, în perioada similară a anului precedent, acelaşi indicator se situa la o valoare de 2,4%.
Vânzătorii din Bucureşti, pe de altă parte, sunt dispuşi să lase la preţ 3,4% (faţă de 3,3% în T3 2017), la fel ca cei din Braşov (faţă de 3,1% în urmă cu 12 luni). În Timişoara şi Cluj-Napoca, marja de negociere acceptată de către proprietari se situează la un nivel apropiat, anume 2,6% şi, respectiv, 2,5% (comparativ cu 2,2% şi, respectiv, 2,1% în perioada similară din 2017). În Constanţa, pe de altă parte, flexibilitatea vânzătorilor când vine vorba de preţuri s-a mai diminuat în 2018, ajungând la un nivel de 2,2% în trimestrul al treilea (faţă de 2,8% în urmă cu un an).
