Calea dialogului, în cele mai multe rânduri, a fost luată în derâdere sau minimalizată prin tot felul de artificii de factorii decizionali. A venit momentul în care trebuie să punem piciorul în prag şi să ne spunem răspicat punctele de vedere. Nu credem că nu se simte nimeni nedreptăţit legat de funcţiile agenţilor, care diferă fară nici o noimă, chiar dacă sunt desfăşurate aceleaşi activităţi, în aceleaşi condiţii! Nu credem că nimeni nu se simte nedreptăţit faţă de nivelul salariilor raportate la alte categorii sociale şi că nu sunt repectate nici măcar drepturi legale(spor de frontieră reglementat de OUG, spor de fidelitate, de studii superioare şi altele)!
De lipsuri logistice nici nu mai vorbim. În rândul bugetarilor am ajuns să fim puşi pe ultimul nivel de jos în privinţa salarizării şi importanţei noastre în societate. Suntem puşi pe acelaşi loc cu măturătorii, brancardierii, infirmierii, femei de serviciu, şoferi şi alte asemenea categorii. Fără a denigra şi minimiza importanţa meseriilor de mai sus, noi poliţiştii de frontieră am ajuns să valorăm chiar mai puţin de atât. Ceea ce nu este corect. Ce este cel mai deranjant, este că suntem priviţi aşa chiar şi de “colegii” (subliniez colegii) care ne conduc. Suntem o categorie foarte puţin importantă în ochii lor când, cu toţii ştim că se mândresc cu funcţiile lor, pe spatele şi munca noastră.
Dacă dorim să schimbăm aceste clişee şi comportamente ruşinoase faţă de poliţiştii de frontieră, noi SNPF(sindicatul adevărat al poliţiştilor de frontieră) vă aşteptăm alături de noi în demersurile noastre. Din cauza lipsei unui dialog constructiv încercat de mai multe ori, singura cale sindicală de urmat este de a picheta/protesta deschis şi cu participarea a cât mai mulţi poliţişti de frontieră. Calitatea muncii noastre stă în puterea noastră. Haideţi să fim o voce puternică şi numeroasă!>
