Sfânta Parascheva este sărbătorită de ortodocşi pe 14 octombrie.
Manifestările religioase prilejuite de sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iaşi încep însă cu câteva zile înainte, iar noaptea dintre 13 spre 14 octombrie este cea mai importantă din acest hram, fiind cea în care Cuvioasa face minuni.
Anual, sute de mii de pelerini din întreaga ţară sunt aşteptaţi să vină la Iaşi pentru a se închina la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
În fiecare an, pe 14 octombrie, România pulsează într-un ritm aparte. Sate și orașe se umplu de oameni care vin să o cinstească pe Sfânta Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, printr-un amestec unic de rugăciune, milostenie și recunoștință.
Gospodinele pregătesc colaci, sarmale și bucate alese, pe care le împart celor nevoiași „pentru sufletul celor adormiți”. În unele locuri, colacii ajung la biserică, sunt sfințiți și apoi dați mai departe, transformând bunătatea în rugăciune. Tot acum, oamenii mulțumesc pentru roadele toamnei, păstrate cu grijă în cămări, și pentru pacea unui anotimp care cheamă la tihnă, priveghere și meditație.
În ajun, femeile fac curățenie generală în gospodărie, un gest simbolic de purificare a casei și a sufletului, pregătindu-se pentru harul zilei sfinte, inspirate de viața plină de rugăciune a Sfintei Parascheva. Tinerele care își doresc căsătorie sau copii se spală pe față cu apă curată dimineața, considerată purificatoare și binecuvântată. Mulți aleg să postească înainte de sărbătoare, rugându-se pentru ocrotire, sănătate și liniște în familie.
În satele românești, ziua sfintei înseamnă oprirea de la muncă, aprinderea lumânărilor și împărțirea colivelor, merelor și mustului — gesturi simple, dar pline de sens, care leagă oamenii de tradiție și de divin. Racla cu moaștele Sfintei Parascheva devine un izvor de speranță, unde rugăciunile se ridică ca o respirație comună a credinței.
