Romanitatea românilor reprezintă un element esențial al identității lingvistice și culturale a poporului român. Cum bine se știe, românii sunt un popor romanic, al cărui proces de formare a cunoscut mai multe etape: existența civilizației geto-dace, sinteza daco-romană și desăvârșirea etnogenezei în urma contopirii populației daco-romane cu migratorii slavi.
Începând cu ancestralele războaie daco-romane și până în prezent, poporul nostru a încercat să se definească ca națiune liberă și prosperă, în ciuda vitregiilor timpului. Libertatea și dezvoltarea social-economică a României au fost marcate, de-a lungul timpului, de mai multe momente cruciale, dar întotdeauna România a rămas o țară care a dus o luptă continuă pentru a-și desăvârși identitatea.
Anume românismul a însemnat dezvoltarea conștiinței de a vorbi astăzi aceeași limbă și de a avea origini comune la vorbitorii limbii române din toate timpurile. De asemena, românismul echivalează și cu mișcarea politică unionistă pentru o Românie teritorial întregită, care se concretizează la sfârșitul anului 1918 (1 decembrie), prin formarea ”României Mari”.
Iată de ce românismul este definit ca un sentiment cultural național al acelora dintre români care se consideră patrioți și care se referă la etnogeneza poporului român, la origiea sa latină, la continuitatea și permanența vorbitorilor limbilor romanice orientale în teritoriile locuite de ei.
Ne întrebăm dacă astăzi mai există românism și dacă ne caracterizează el identitatea națională? Sunt oare patrioți cei care s-au adunat astăzi în piața din fața Palatului Culturii din Iași? Echipa INFO IAȘI, fiind la fața locului și transmițând în direct Parada Militară, a făcut un sondaj de opinie în spațiul public ieșean, constatând că părerile sunt foarte împărțite, din păcate.
În Dicționarul explicativ al limbii române, patriotismul este definit ca” sentiment de dragoste și devotament față de patrie, statornicit în decursul istoriei”. Mai simplu, patriotism înseamnă dragostea față de țară/popor. În acest context de idei, mulți dintre cei prezenți azi în centrul municipiului Iași, mai ales oamenii de vârsta a treia, socotesc că patriotismul este totul. Îmbrăcați în haine groase, din cauza gerului aspru, și-au pus la piept panglici cu tricolorul și mulți dintre ieșeni au purtat drapelul țării înfășurat în jurul corpului. Cu inimi calde și ochi scânteietori au scandat în mulțime, au fluturat din drapele, au intonat imnul „Deșteaptă-te, române!”, învârtind hore și aplaudând.
Cei mai mulți dintre intervievații acestei categorii de cetățeni sunt de părerea că patriotismul trebuie să facă parte din cultura fiecărui om, însă trebuie înțeles și exprimat corect, pentru a pune în valoare o stare emoțională: dragostea față de țară și față de popor. Așadar, a fi buni patioți nu înseamnă, după părerea lor, a ieși în stradă de 1 decembrie pentru a celebra ziua națională, ci mai ales a ne ajuta țara, făcându-ne bine treaba acolo unde suntem, asumându-ne ceea ce suntem – și bune, și rele. ”Îmi iubesc cu adevărat România, sunt român, stau în România și încerc să transmit acest mesaj tuturor concetățenilor mei: nu plecând din țară vom salva națiunea, ci stând aici, muncind aici, luptând aici, în țara în care ne-am născut!”, a declarat Ștefan, un cetățean ieșean.
După cum vedem, gândurile patriotice trebuie să exprime valorile unui popor și grija față de acesta. ”Fiecare acolo unde suntem, prin gesturi simple, putem fi patrioți: hai să ne facem treaba și să ne dedicăm țării”, mai crede o ieșeancă.
O altă categorie de oameni însă sunt de părerea că românii sunt pseudopatrioți sau mancurți, fiindcă doar spun vorbe mari, în realitate nu fac nimic pentru prosperarea țării sau îmbunătățirea calității vieții acesteia. Ba mai mult, mulți pleacă din țară pentru totdeauna, alții rămân pe loc, însă dau dovadă de indiferență sau folosesc patriotismul ca pretext în a-și urmări interesele personale.
În aceste condiții, ne întrebăm: La ce bun serbăm, de 1 decembrie, Ziua Națională a României? La ce bun o paradă atât de solemnă și fastuoasă în toată țara (inclusiv la Iași), de vreme ce totul este o convenție?
Pentru aputea da un răspuns, trebuie să ne întoarcem la valori, pentru că elementul cheie în patriotism este legat de valori. Astfel că, pentru a înțelege ce înseamnă a fi un bun patriot român, trebuie să ne întoarcem la întrebarea: care sunt valorile patriei/poporului român? Probabil că încă nu avem un popor modern, clar definit, o înțelegere valorică a românismului în contextul de astăzi. Este sarcina noilor generații de intelectuali să contribuie la crearea acestora, și nu în ultimul rând, a statului, a comportamentului patriotic al demnitarilor acestei țări.
Pentru că identitatea națională este modelată de elitele politice și culturale, prin sistemul de instituții create sau transformate de către ele. Procesul este cu certitudine dirijat de sus, luând naștere pe parcurs instituțiile naționale, iar limbii și culturii majorității, tradițiilor și istoriei naționale li se acordă un loc central. Rezultatul final al unui proces reușit de construcție națională este, fără îndoială, crearea identității naționale.
Or astăzi, când lipsa de patriotism este un fenomen larg răspândit, când faci lucrurile corect și sincer, respectul celorlalți vine în mod natural. Nu trebuie să-i ceri sau să-i impui prin acte cuiva să respecte un patriotism fundamentalist, oamenii vor deveni patrioți de la sine: de la starea de bine care se va instaura în țara noastră, de la o politică dusă ”pentru” și nu ”împortiva” cetățenilor, de la o dezvoltare economică prosperă, în toate domeniile. Iată atunci ne vom bucura cu adevărat de Anul Centenar, spunând cu mândrie: ”Iași este capitala care unește!” Unește, și nu dezbină! Unește și bucură! Unește și dă semnificație, contribuind astfel la o viață bine trăită!
Un material de Elena Godzin
