Oamenii de ştiinţă britanici au indicat fructul arborelui de pâine drept cea mai bună soluţie pentru combaterea foametei în multe ţări din întreaga lume.
Arborele de pâine (Artocarpus altilis), este un copac din familia Moraceae, originar din Oceania. Arealul de răspândire a arborelui de pâine s-a extins mult de-a lungul tropicelor datorită fructelor sale comestibile. Copacul este, de asemenea, cunoscut sub numele de jackfruit.
Introdus în Jamaica în 1793, fructul de pâine, Breadfruit, a început să-şi câştige reputaţia ca fiind următorul „superaliment”, iar multe ţări încep să-l privească ca fiind un răspuns la problemele foametei şi ale subnutriţiei. Fructul a atras, de asemenea, atenţia gurmanzilor ca „delicateţe exotică”, subliniind versatilitatea sa şi oferind o sursă alternativă de carbohidraţi fără gluten.
Fructul poate înlocui multe tipuri de cereale şi, datorită valorii sale energetice, poate fi comparat cu carnea de porc. În opinia experţilor, seminţele arborelui de pâine conţin o cantitate mare de fier, proteine şi calciu necesare pentru funcţionarea completă a organismului.
Fructele au un gust neplăcut şi pot fi folosite doar parţial în mâncăruri. Însă, în ciuda acestui dezavantaj, oamenii de ştiinţă britanici sunt de părere că arborele de pâine va deveni un mijloc unic de combatere a foametei.
Fructele de pâine pot fi consumate fierte, la abur, prăjite, la grătar, la cuptor, sau măcinate, transformate în făină. Când sunt fierte au consistenţa unui cartof şi când sunt coapte au un gust similar pâinii. La speciile cu seminţe, acestea se consumă fierte sau prăjite, şi au un gust precum cel al castanelor, scrie Epoch Times.
