În perioada 26-28 iulie 2018, s-a desfășurat Sesiunea națională de referate și comunicări științifice ale elevilor din învățământul liceal, la disciplina Istorie (la Colegiul Național „Moise Nicoară“ din Arad). Colegiul Național Iași a fost reprezentat de eleva Tamara Bivol (coordonată de doamna prof. dr. Adriana Radu), care a impresionat juriul prin prezentare și argumentare științifică, obținând locul I pe țară (din cele 48 de lucrări prezentate în cadrul concursului).
Tamara Bivol și-a ales ca temă a referatului Unirea Basarabiei reflectată în presa românească și rusească, motivând astfel alegerea:
„Astăzi, pentru că venind din Basarabia la studii la Iaşi, trebuie să trec o graniță, s-a născut în mine o dorință puternică de a demonstra adevărul istoric: că pe cele două maluri ale Prutului trăieşte o populaţie care simte şi gândeşte la fel, o populaţie unită sufleteşte care mai ai nevoie de un imbold pentru a realiza marele vis de a trăi împreună, indiferent de forma pe care ar îmbrăca-o în zilele noastre. Vin din Basarabia și sunt un participant activ la viața societății de acolo, ceea ce îmi conferă un avantaj, dar și o responsabilitate sporită față de mesajul pe care îl transmit și imaginea pe care o livrez. Sărbătorirea Centenarului reprezintă pentru mine un prilej de a dezbate anumite probleme controversate, de a detrona sau susține anumite idei, deși ar fi fost mult mai simplu să mă complac în entuziasmul și fascinația ce o oferă celebrarea celor 100 de ani şi să mă rezum la elogierea unor personalități sau descrierea contextului. Am ales să mă îndrept spre segmente mai puțin luminoase ale acestei perioade şi să scot în evidenţă cum au acţionat forţele oculte ruseşti împotriva unirii. Ceea ce m-a determinat să merg pe acest drum, a fost reticența unor oameni din Basarabia față de unire, iar după o cercetare sumară, am ajuns la concluzia că aceste rezerve sau chiar refuzuri vehemente au apărut din cauza unui sistem propagandistic foarte bine pus la punct de către rușii, propagandă ce a început în 1917 și nu s-a încheiat niciodată. Însă am descoperit mai mult decât atât, informațiile propagate s-au pietrificat în mituri, rămânând vii şi propagându-se şi astăzi şi, din acest motiv, concepțiile greșite trebuie dezbătute şi combătute pentru a fi distruse”.
Pentru a evidenția obiectivitatea și subiectivitatea presei, exagerările și a informațiile denaturate, a analizat rolul propagandei în Basarabia în anii 1917 – 1918, apoi a realizat mai multe studii comparative referitoare la modul în care a fost reflectată în presă intrarea armatei române în Basarabia, activitatea Sfatului Țării şi a încheiat prin evidenţierea faptului că ideile propagandei ruseşti, născute acum 100 de ani, se propagă și în zilele noastre. În vederea realizării demersului ştiinţific, a utilizat ziarele și publicațiile vremii, întregul referat fiind construit asemenea unei comparații continue între concepțiile ziarelor românești și ale celor rusești, cu o multitudine de exemple și argumente în favoarea informațiilor nedenaturate și bazate pe fapte concrete. Sursele principale de informare au fost ziarele „Бессарабская жизнь” („Viața Basarabiei”), „Бессарабское слово” („Cuvânt din Basarabia”), „Правда” („Adevărul”), „Cuvântul Moldovenesc”, „Evenimentul”, „Mișcarea”, „Opinia”, dar și o bogată bibliografie de specialitate şi documente istorice edite.
În încheierea referatului, Tamara declara:
„Deci, dacă în 1918 unirea a început de la suflet, de la cuvânt și de la limbă, de ce nu am putea-o direcționa și astăzi în același sens? Luând toate acestea în considerare, astăzi vă îndemn să ne întoarcem privirea din mirajul trecutului spre vertijul prezentului și să răspundem chemărilor așa cum se cuvine. Vă rog doar să vedeți mâinile întinse și strigătele de dor. Vă rog să îi căutați și pe cei al căror orizont e umbrit de manipulări și propagandă și să le deschideți lor, dar mai ales lor, sufletele voastre, pentru a le demonstra că și de o parte și de alta a Prutului avem același suflet românesc și că Unirea nu SE va face, ci Unirea O VOM face”.
