Tot mai mulţi ieşeni sunt afectaţi de ludomanie sau, mai exact, dau în patima jocurilor de noroc. Totuşi, puţini sunt cei care, îndrumaţi de rude sau chiar din proprie iniţiativă, cer ajutorul medicilor pentru a scăpa de această dependenţă.
Medicii din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iaşi susţin că se confruntă în fiecare an cu cazuri de persoane care sunt dependente de jocuri de noroc. Specialiştii afirmă că jocul patologic de noroc este o afecţiune biopsihosocială complexă ce poate avea repercusiuni devastatoare asupra individului şi familiei acestuia, scrie mediafax.ro.
Chiar dacă sute de ieşeni suferă, în realitate, de această afecţiune, puţini sunt cei care îşi iau inima în dinţi şi cer ajutorul psihiatrilor. Medicii ieşeni spun, dând ca exemplu persoanele dependente de pariuri sportive, că ele pur şi simplu nu se pot abţine de la această activitate, fiind în stare să facă orice pentru a-şi satisface plăcerea.
„Un astfel de pacient nu poate concepe viaţa fără jocurile de noroc! Un dependent de jocuri de noroc prezintă ca principală caracteristică pierderea logicii în timpul parierii: are convingeri iraţionale distorsionate în etapele jocului, se foloseşte de algoritmi şi are paşi calculaţi empiric. De asemena, prezintă o capacitate empatică: persoana se consideră suficient de specială, încât să i se întâmple miracolul câştigului”, a declarat dr. Elena Popescu, medic specialist psihiatru în cadrul Institului de Psihiatrie „Socola”, din Iaşi.
Potrivit acesteia, speranţa şi nevoia de câştig sunt de nestăpânit la astfel de persoane, iar, când dependenţa pune stăpânire pe mintea individului, cu toate că la nivel conştient realizează că tot ceea ce face nu este bine şi de multe ori jură că nu va mai juca, tentaţia devine mult mai puternică, prăbuşind barierele raţionale.
„Toate acestea au drept consecinţe în timp degradarea persoanei din punct de vedere biopsihosocial. Dependenţa de jocurile de noroc este, poate, una dintre cele mai neobişnuite dependenţe, nefiind una fizică. Este reprezentată de un comportament problematic de joc patologic persistent şi recurent, care determină disconfort sau afectare clinică, precum nevoia de a juca sume tot mai mari de bani pentru a obţine aceeaşi plăcere sau euforie. Individul riscă ceva de valoare în speranţa de a obţine ceva cu o valoare şi mai mare”, a adăugat dr. Elena Popescu.
Medicul psihiatru ieşean susţine că o astfel de persoană depune numeroase eforturi (lipsite de succes) pentru a controla sau reduce jocul patologic de noroc, dar cu foarte multe consecinţe negative asupra vieţii personale, familiale şi profesionale. Astfel, persoana dependentă de jocuri de noroc planifică noi oportunităţi de a juca, face planuri referitoare la modul în care poate obţine banii cu care să joace, îşi vânează propriile pierderi, se bazează pe alţii că îi vor da banii necesari pentru a ieşi din situaţiile financiare disperate cauzate de jocul de noroc, mai scrie mediafax.ro.
„Debutul jocului patologic de noroc sau al ludomaniei poate avea loc în timpul adolescenţei sau la adultul tânăr, însă există cazuri în care tulburarea se poate manifesta şi la vârsta mijlocie. De cele mai multe ori, persoanele dependente de jocurile de noroc prezintă distorsiuni ale gândirii, cum ar fi negare (eu nu joc la păcănele), superstiţii (eu ştiu că miercurea şi vinerea sunt zile ideale pentru păcănele şi pariuri), prezintă un tipar de joc care creşte treptat atât în ceea ce priveşte frecvenţa, cât şi ca sumă pariată”, a mai afirmat medicul psihiatru.
Conform acestuia, astfel de persoane îşi creează sisteme perfecţionate în timp, respectiv sentimentul de putere şi control asupra evoluţiei norocului şi şansei, precum şi despre o încredere exagerată.
Specialiştii afirmă că tiparul de joc al persoanei dependente poate fi regulat sau periodic, iar aceasta joacă mai mult în perioadele de stres sau depresie.
Conform studiului „Jocurile de noroc în România”, incidenţa jocurilor de noroc în România este de 15%. Astfel, potrivit studiului menţionat, 2,4 milioane de indivizi cu vârste de peste 18 ani au practicat jocuri de noroc cel puţin o dată, iar cei mai mulţi jucători sunt bărbaţi între 18 şi 24 de ani, necăsătoriti, din mediul urban. Incidenţa dezvoltării de probleme de joc în rândul populaţiei României cu vârsta peste 18 ani este de 0,6%, respectiv 98.000 de indivizi.
O cifră oficială a persoanelor care au această patimă nu există, dar sălile de jocuri din Iaşi sunt tot mai pline.
