Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” și Comunitatea Elenă Iaşi – Filiala Uniunii Elene din România organizează sâmbătă, 17 februarie 2018, de la ora 16.00, în Sala de lectură (Bd. Ștefan cel Mare, nr. 8-10, Galeriile comerciale, mezanin), conferința Confluențe româno-elene: „Cantacuzinii Moldovei”, susținută de cunoscutul istoric ieșean Sorin Iftimi.
Vom descoperi descendența din Mihail Cantacuzino Șaitanoglu (1515-1578), întemeietorul familiei Cantacuzino românești, care se trage direct din Matei Cantacuzino, co-împăratul bizantin și rolul foarte important, pe care urmași ai familiei Cantacuzino stabiliți în Principatele Române și în Rusia au avut-o în istoria acestor țări.
Evenimentul este organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Materne, marcată anual pe 21 februarie, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală.
Coordonatorul manifestării este profesor Soultana Arvanitaki de la Comunitatea Elenă Iaşi.
Confluențe româno-elene se desfășoară în cadrul proiectului „Viață și spiritualitate” al Bibliotecii Județene.
Numele Kantakouzenos apare pentru prima dată atestat documentar în scrieri care fac referință la un ofiţer bizantin, care în 1094 s-a evidenţiat în luptele cu barbarii cumani, la nord de Dunăre. Urmașii lui Ioan al VI-lea Cantacuzino, guvernator al Peloponezului, vice-împărat şi una din cele mai proeminente personalităţi ale Bizanţului în sec. XV-lea, au fugit cu o corabie genoveză ca să scape de urgia turcilor. Aceștia s-au oprit în Valahia şi Moldova, unde, prin cumpărare de tronuri de demnitari şi domnitori, au înaintat pe scara politico-socială. Poveştile şi ascensiunea Cantacuzinilor sunt o suită de trădări, adultere, denunţuri, grupuri de interese. Domnia lui Șerban Cantacuzino, în Ţara Românească, a încununat apogeul familiei. Acesta a înfiinţat prima şcoală cu predare în limba română şi a introdus stânjenul ca unitate de măsură a pământului. Membri ai familiei Cantacuzinilor au deţinut demnităţi importante de agă, spătar, postelnic, vistiernic. Din această familie, istoric vorbind, în Moldova a domnit Dumitraşcu Cantacuzino (1620-1685) și Casandra Cantacuzino (1683-1713), care a fost soţia lui Dimitrie Cantemir.
