Un an bisect este un an calendaristic ce conține 366 de zile față de 365 de zile cât conține un an obișnuit.
Un an bisect are o zi în plus față de un an obișnuit, 29 februarie. Într-un an obișnuit luna februarie are doar 28 de zile, ziua de 29 februarie neexistând.
Aproape o dată la fiecare patru ani este un an bisect și acești ani trebuie să fie neapărat multipli de 4. Mai exact, avem 97 de ani bisecți la fiecare ciclu de 400 de ani, după cum se va vedea din algoritmul de mai jos.
De ce avem nevoie de anii bisecți?
Ajută la sincronizarea anului calendaristic cu cel astronomic, împiedicăndu-ne, de exemplu, să sărbătorim Crăciunul în noiembrie.
Este o diferență între anul calendaristic normal și anul astronomic. Anul astronomic, numit și anul tropical, anul solar, sau anul echinocțial, este durata reală a rotației complete a Pământului în jurul Soarelui, pe orbita de rotație. Această durată este în jur de ≈ 365.242216 zile calendaristice, adică în jur de 365 de zile, 5 ore și 48 de minute (* vezi nota de mai jos), ca Pământul să efectueze o orbită completă în jurul Soarelui. Iar anul calendaristic obișnuit are doar 365 de zile.
Ziua adăugată în plus într-un an bisect ajută la sincronizarea anului calendaristic cu cel astronomic, compensând faptul că anul astronomic este mai lung decât cele 365 de zile din anul calendaristic (cu ceva mai puțin de un sfert de zi calendaristică); altfel, anotimpurile ar începe la date diferite decât indică anul calendaristic.
Anii bisecți ajută la sincronizarea anului calendaristic cu cel astronomic, împiedicând, de exemplu, sărbătorirea Crăciunului în luna Noiembrie.
Această durată reală a rotației complete a Pământului în jurul Soarelui variază ușor de la an la an și cu până la aproximativ 30 de minute, din cauza vitezei reale de rotație a Pământului în jurul Soarelui, de exemplu: măsurat de la echinocțiu (când ziua e egală cu noaptea) Martie 2015 – Martie 2016 a durat 365 de zile, 5 ore și în jur de 45 de minute, iar Martie 2016 – Martie 2017 a durat 365 de zile, 5 ore și în jur de 59 de minute (o diferență de aproximativ 14 minute între cei doi ani consecutivi).
Algoritmul anului bisect.
Fiecare an care este divizibil cu 4 este an bisect, mai puțin cei care sunt divizibili cu 100, dar și aceștia dacă sunt divizibili cu 400 atunci sunt ani bisecți:
1) Un an bisect se divide cu 4
2) Însă dacă se divide cu 100 atunci nu e an bisect
3) Însă dacă se divide cu 400, atunci e an bisect
Exemple de ani bisecți.
Ani bisecți multipli de 4 dar nu de 100 sau 400: 1584, 1588, 1596, 1956, 1960, 1964, 1968, 1972, 1976, 1980, 1984, 1988, 1992, 1996, 2004, 2008, 2012, 2016, 2020, 2024, 2028, etc.
Ani NEBISECȚI, multipli de 100 dar nu de 400: 1700, 1800, 1900, 2100, 2200, 2300.
Ani bisecți multipli de 400: 1600, 2000, 2400.
Când a fost introdus anul bisect așa cum există acum?
În 1582, Papa Grigore al XIII-lea, născut la 7 ianuarie 1502, la Bologna – decedat la 10 aprilie 1585, la Roma, cel care a condus Biserica Catolică între anii 1572 până în 1585, a instituit prin bulă papală (ordin al Papei, un fel de decret prezidențial) ajustarea calendarului Iulian.
La data de 24 februarie 1582, s-a trecut efectiv la ajustarea calendarului Iulian, aflat atunci în uz, și care, așa cum vom vedea mai jos, ajunsese să genereze erori semnificative față de anul astronomic.
Calendarul Gregorian se bazează pe cel Iulian.
Calendarul actual (Gregorian, modern sau numit și civil), folosit în mod curent la nivel internațional, este bazat pe calendarul Iulian, care a fost introdus de împăratul roman Iulius Cezar, în Antichitate, în anul 45 B.C.
Calendarul Iulian avea 12 luni, cu un total de 365 de zile în an, cu o zi în plus intercalată o dată la patru ani, la sfârșitul lunii februarie, ceea ce făcea ca anul iulian să aibă în medie 365,25 de zile calendaristice.
Dar, pentru că așa cum am văzut, anul astronomic e de fapt ceva mai mic decât atât, având doar ≈ 365.242216 zile, anul Iulian era mai lung cu vreo 11 minute și 14 secunde. Poate că nu pare mult, dar de-a lungul timpului, până în secolulul al XVI-lea (al 16-lea), după 1627 de ani de la adoptarea calendarului Iulian, echinocțiul (* vezi nota de mai jos) ajunsese să pice pe 11 martie în loc de 21 martie.
Singura diferență între cele 2 calendare: un an multiplu de 100 e bisect doar dacă e divizibil și cu 400.
În 1582, la 24 februarie, prin bulă papală (decret papal), Papa Gregorie al XIII-lea a demarat împreună cu specialiștii săi lucrarea de ajustare a calendarul Iulian, aflat la acea dată în uz, sărind de la data de 4 octombrie (joi) nu la data de 5 octombrie (Vineri), cum ar fi fost normal, ci la cea de 15 octombrie (vineri), adică sincronizând pur și simplu calendarul anual cu cel astronomic și instituind o nouă regulă la adăugarea zilei în plus intercalate, astfel încât să nu mai apară astfel de discrepanțe (diferențe).
A rezultat astfel regula zilei anului bisect, după algoritmul prezentat în secțiunile de mai sus. Această nouă regulă prevedea ca în afara regulii divizibilității la 4 (adică adăugarea unui an bisect o dată la 4 ani, cum fusese până atunci folosind calendarul Iulian), un an multiplu de 100 era bisect doar dacă era divizibil și cu 400.
Această nouă regulă este singura care diferențiază calendarul Gregorian de cel Iulian dar rezolvă destul de bine sincronizarea cu anul astronomic.
În 3236 de ani calendarul generează o eroare de 1 zi față de anul astronomic (va fi decalat).
Lungimea medie a anului în calendarul Gregorian este de 365,2425 de zile, o aproximare mai bună la anul astronomic (≈ 365.242216).
Cu acestă marjă de eroare, va fi durat în jur de 3236 de ani de la momentul adoptării sale în 1582 până ce calendarul Gregorian va cădea mai devreme cu o zi decât calendarul astronomic.
Însă până atunci probabil că vom avea în uz deja un alt calendar, sincronizat în avans de computere, pentru a avea o potrivire în timp real cu cel astronomic, bazat pe măsurători în timp real.
Orice calendar nu este mai mult decât o aproximare.
Pentru a face din calendar o măsură cât mai fidelă a anului astronomic, determinat de rotația Pământului în jurul Soarelui, oamenii au creat reguli legate de anii bisecți și între timp le-au și îmbunătățit. Aceste îmbunătățiri au sincronizat mult mai bine anul calendaristic cu cel astronomic, dar e de menționat că niciun calendar nu va fi mai mult decât o aproximare.
