Astăzi e ziua „Doctorului fără de arginţi“. Tradiții, obiceiuri, superstiii!

Sâmbătă, creştinii ortodocşi români prăznuiesc unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi ai ortodoxiei, Sfântul Pantelimon. Cunoscut ca fiind „doctor fără de arginţi“, care vindeca oameni fără să ceară plată, acesta este considerat a fi ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor. Numele acestuia provine de la Pantoleon, care înseamnă „cel în toate puternic ca un leu“, iar numele său Pantelimon semnifică „cel cu totul milostiv“ şi a fost la începuturile vieţii sale păgân.

Cărţile sfinte spun că, iniţial, Sfântul Pantelimon a fost legat de un stâlp şi a fost sfâşiat cu o serie de ghiare de fier, iar rănile, arse cu făclii aprinse. Însă torţele s-ar fi stins, iar rănile s-au vindecat. Nu a murit nici când a fost scufundat în plumb topit şi aruncat în mare legat de un pietroi, iar când a fost aruncat fiarelor sălbatice, acestea s-au îmblânzit. Într-un final, împăratul Maximilian hotărăşte ca acesta să fie decapitat, iar trupului lui să fie aruncat în foc. O părticică din moaşte se regă­sesc şi astăzi la Catedrala Mitropolita­nă din Iaşi, în timp ce capul lui se află la Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Ru­sikon) de la muntele Athos.

Tradiţiile populare spun că, în ziua prăznuirii Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă, iar aceasta începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, toate fiind semne ale plecării verii. În a­ceas­tă zi se mănâncă porumb pentru a fi mai rezistenţi în iarna care urmează şi se împart fructe, pentru ca poamele copacilor să nu fie viermănoase în anul următor. Tot o tradiţie spune că persoane care lucrează în ziua sfântului sunt condamnate să se îmbolnă­vească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre şi pagube în viaţa de familie.