Climatologii explică de ce în zonele geografice reci ale globului se înregistrează acum temperaturi de 20 de grade Celsius, în timp ce în multe regiuni din țară, temperatura nu trece de 14-15 grade la început de vară.
Vortexul polar reprezintă un centru baric de presiune scăzută, de dimensiune foarte mari, ce reprezintă activitatea regiunii polare. Deoarece planetă noastră are 2 regiuni polare, fiecare are un vortex polar.
În timpul iernii, vortexul polar are o înălțime foarte mare, vârful acestuia depășind stratosferă inferioară.
În timpul primăverii (spre finalul acesteia în cazul emisferei sudice), vortexul polar își pierde partea superioară (cea stratosferică), iar partea troposferică slăbește puternic.
Minimul sau pentru Emisfera Nordică este în luna septembrie, când partea să inferioară atinge cea mai mică suprafață din timpul unui an.
Începând cu luna octombrie, vortexul își reia extinderea și climă emisferei trece din nou la configurația specifică anotimpurilor reci (toamna, iarnă, primăvară).
Fără vortex polar, clima așa cum o cunoaștem nu ar putea există. În ansamblu, acesta funcționează că un moderator, eliberând treptat aerul rece acumulat în regiunea polară, inclusiv în perioada verii.
În termeni simpli, putem descrie activitatea vortexului în 2 faze: Vortex intens și vortex perturbat. Aceste faze alternează, însă dacă e să privim evoluția în ansamblu, una domină.
Regimul vortexului intens a dominat iernile 2018/2019 și 2019/2020, acestea fiind scurte și calde în majoritatea regiunilor țării, dar mai ales lipsite de intervale geroase.
În același timp, la nivel emisferic, regiunea siberiană a fost marcată de ierni calde, stratul de zăpadă fiind unul redus, explică climatologii.
Perturbațiile puternice din structura vortexului polar de la sfârșitul anului trecut au dus la o primăvară rece.
