Toate cultele religioase din Romania au avut de suferit dupa cei 45 ani de comunism. Această perioada ramane in istorie ca una a suferintei, a martirajului si curajului. In cei 30 ani de democratie, Biserica Ortodoxa Romana si-a castigat increderea credinciosilor fiind una dintre cele mai de incredere institutii impreuna cu Armata Romana.
Se spune ca intr-o societate este necesar sa se promoveze corect valorile nationale si cele spirituale, care sunt nucleul dezvoltarii umane. Pentru toate acestea, un popor trebuie sa fie unit in actiuni si fapte. Biserica putea sa realizeze acest lucru. Cu toate acestea, viitorul va fi unul al provocarilor tot mai putini tineri trecand pragul lacasurilor de cult.
De ziua Nationala a Romaniei, spiritul romanesc se simte mai profund. Cu acest prilej, preotul Mihai Margineanu de la parohia Toma Cozma din Iasi ne vorbeste despre spiritualitate si despre evolutia religioasa din ultimele 3 decenii.
Mihai Margineanu, preot
Omul se considera satisfacut cu ceea ce i se ofera, din ce in ce mai mult scad cautarile. Spiritul antreprenorial se dilueaza, acea stare de efervescenta a cautatorului pentru evrica nu o mai avem, s-a diminuat, ori autosuficienta si libertatea au din punctul meu de vedere o greutate in toata starea de criza spirituala, pentru ca e nevoie de o anumita stare spirituala pentru a te putea manifesta echilibrat in societate. Ori de aici, de la lipsa acestei stari spirituale apar consecintele, criza morala, criza economica, criza sociala si toate celelalte crize care sfarsesc uneori si in criza politica, cum se vede de multe ori pe ecranele noastre.
Preotul spune ca inainte de Revolutie, biserica era prigonita, dar acum, oamenii inteleg toate trairile religioase.
Mihai Margineanu, preot
Vremea de atunci, in care biserica era prigonita si o spun de data aceasta ca unul care m-am confruntat cu mari probleme in aprovizionarea cu materiale, era prigonita de catre autoritati, dar era simpatizata de catre oameni, care de multe ori erau dintre cei ai autoritatilor si gaseau modalitati in care sa ajute biserica erau apropiati de biserica. Va marturisesc, fiind preot foarte tanar in vremea aceea, mergeam si facea sfintiri de case la multi oameni din Iasi, care erau cu o anumita reticenta oficiala fata de biserica, profesori, invatatori, oameni care aveau evlavie dar nu o puteau manifesta in public. Ori, dupa Revolutie, biserica a ramas si ramane angrenata, pentur ca va marturisesc, chiar am vazut oameni care denigrau biserica, dar cand au ajuns la mare necaz au venit si au inteles, ca exista un a,b,c fara de care nu se poate si in matematica si in limbajul vorbit exista acele postulate peste care nu se poate trece, trebuie sa le accepti intai. Ori viata religioasa si trairea si perceperea si spirituala a lucrurilor face parte dintr-o astfel de serie de elemente comportamentale pentru constiinta noastra.
Daca ar fi sa ii intrebam pe romani cum vad ei rolul bisericii in societate, acestia se raporteaza la vremurile si dificultatile prin care au trecut. Restrictiile pandemice sunt asemanatoare pentru ieseni cu cele din perioada comunista.
Din partea noastra a credinciosilor, a crestinilor, bine a fost biserica vazuta atunci, bine este si acum. Din partea lor, ca nu le convine lor si ne minte pe noi cu cobaiul acesta de Covid, ei ies se duc.
Si noua ne pune masca pe figura, mascati mai ceva ca de anul nou.
Si atunci erau tot ca acum, cel ce a crezut inainte, crede si acum. Cel care nu a crezut inainte nu crede nici acum.
Oameni la noi nu sunt foarte credinciosi. Oamenii respecta cutumele, de credinta am cunoscut putini oameni intr-adevar credinciosi. Asa a fost atunci, asa este si acum, dar probabil atunci mergeau mai mult la biserica pentur ca erau timpurile grele, stiu si eu. Cand sunt timpuri grele oamenii sunt mai asa zis credinciosi.
Sunt mai mult practicanti decat credinciosi si atunci si acum.
Biserica atunci, te duceai da te duceai putin ca iti era frica de ce se intampla, dar biserica ar trebui sa ramana cu rolul ei, politica cu rolul ei. Pentur ca pe romani nu o sa poata sa ii scoata afara din biserici, niciodata.
Daca ne raportam la oamenii de la tara aia respectau cu strictete lucrurile acestea, orasenii mai aveau si alte preocupari, dar in principiu poporul roman este totusi un popor credincios. Nu de acela care sa se duca sa se inchise acolo, sa bata toata ziua la icoane dar este mai credincios decat occidentalii sau de cat astia.
Desi Romania a fost grea incercata din multe puncte de vedere, credinta oamenilor nu a disparut. Mai ales in aceste vremuri pandemice in care traim. Preotul Mihai Margineanu, le doreste romanilor, acum, mai mult ca niciodata, cat mai multa credinta.
Mihai Margineanu, preot
Sa creada in Dumnezeu, sa creada in Dumnezeu ca toate incercarile vietii acesteia vin de la Dumnezeu. Important este sa le trecem cu intelepciune crestina. Ne aflam intr-o perioada de post, o perioada care ne pregateste si pentru sarbatoarea nationala, ne pregateste din punct de vedere sufletesc, pentru ca o sarbatoare este traita cu adevarat atunci cand este perceputa si in dimensiunea ei spirituala, nu numai in dimensiunea aceasta a carnatilor cu fasole sau cum se mai obisnuieste sa se spuna. Sa creada in Dumnezeu, sa se roage si sa stie un lucru, ceea ce Dumnezeu trimite asupra noastra, nu e o pedeapsa, ci e consecinta unor erori ale noastre pe care Dumnezeu incearca sa le trateze, sa le vindece in felul sau fara a trece de libertatea noastra, fara a ne afecta in vreun fel pe noi.
