Prezentul memoriu reprezintă punctul de vedere al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei cu privire la Planul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), prezentat recent opiniei publice.
În urma analizării propunerilor din PNRR care privesc investițiile în infrastructura rutieră din regiunea Moldovei, câteva concluzii, pe scurt, ar fi următoarele:
- Conform listei investițiilor propuse spre finanțare în cadrul PNRR pentru domeniul Transport rutier durabil în Moldova, din categoria Autostrăzi și drumuri expres (TEN-T) se vor finanţa următoarele tronsoane de autostradă: Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani, Paşcani-Suceava-Siret (A7), iar din categoria Variante ocolitoare și conexiuni municipii la rețeaua TEN-T: Botoşani-Suceava (DX), Piatra Neamţ-Bacău (DX) şi Vaslui-Bacău, propuneri insuficient argumentate în document.
- Din lecturarea raportului PNRR nu reiese clar cum a fost realizată lista de proiecte. Impresia noastră e că întocmirea acestei liste de proiecte, ce nu respectă nici obiectivele generale şi nici pe cele specifice, s-a făcut în urma unui demers deloc transparent, în care voluntarismul politic a jucat un rol mai important decât nevoia reală de relații rutiere eficiente la nivel local, regional, naţional şi transnațional.
- Nicăieri nu transpare din text de ce sunt absente relațiile transcarpatice încadrate pe vectorul Est-Vest, singurul ce ar putea înscrie regiunea noastră în sistemul de circulație rapidă la nivel regional-european.
- Exact la doi ani de la promulgarea Legii Autostrăzii Unirii – A8, acest proiect important absentează, în schimb apar relaţii stranii despre care nu s-a vorbit public deloc, precum Botoşani-Suceava, Piatra Neamţ-Bacău şi Vaslui-Bacău.
- Introducere
Planul Naţional de Redresare şi Reziliență (PNRR) – România viitorului: 30,4 miliarde de euro pentru Mecanismul de redresare şi reziliență – va gestiona în intervalul 2021-2026 aproximativ 30,4 miliarde de euro. Această sumă promisă de Comisia Europeană are drept scop recuperarea economică a României după criza COVID-19. În acest context, fiecare națiune europeană trebuie să identifice proiectele prioritare care vor fi finanţate prin mecanismul european de redresare NextGenerationEU.
Există trei piloni de finanţare care vor drena aceste fonduri. În cazul României aceştia sunt :
- Tranziție verde și schimbări climatice;
- Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului;
- Competitivitate economică, digitalizare și reziliență.
În PNRR se precizează că „Pilonul I va avea cel mai mare impact estimat asupra atragerii de investitori, crearea de locuri de muncă, dar și pentru asigurarea condițiilor de tranziție verde și digitalizare prevăzute în Regulamentele Comisiei Europene” (p. 9).
Pilonul I – Tranziție verde și schimbările climatice – antrenează cea mai mare sumă (21,4miliarde euro, ceea ce înseamnă aproximativ 2/3 din bugetul aferent României). Dintre cele cinci domenii de finanțare ale pilonului I (Transport durabil, Schimbări climatice, Mediu, Energie și tranziție verde şi Eficiență energetică și rețele inteligente pentru serviciul public de energie termică), Transportul durabil este cel mai bine dezvoltat şi teritorializat în acest raport. La rândul său, acest domeniu are cinci categorii de finanțare (1. Rutier: Autostrăzi și drumuri expres (TEN-T), 2. Rutier: Variante Ocolitoare și conexiuni municipii la rețeaua TEN-T, 3. Feroviar: investiții în cale ferată, 4. Feroviar: investiții în material rulant şi 5. Metrou: cale de rulare, material rulant).
Având în vedere faptul că Moldova are în contextul național cele mai mari deficiențe în domeniul infrastructurii rutiere, ne vom concentra în principal pe primele două categorii de finanțare.
- Ce proiecte regionale se află în lista PNRR?
Conform listei investițiilor propuse spre finanțare în cadrul PNRR pentru domeniul Transport rutier durabil în Moldova, din categoria Autostrăzi și drumuri expres (TEN-T) se vor finanţa urmatoarele tronsoane de autostradă: Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani, Paşcani-Suceava-Siret (A7), iar din categoria Variante ocolitoare și conexiuni municipii la rețeaua TEN-T: Botoşani-Suceava (DX), Piatra Neamţ-Bacău (DX) şi Vaslui-Bacău.
Lecturarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă – România viitorului: 30,4 miliarde de euro pentru Mecanismul de redresare şi reziliență – creează mai degrabă ambiguități decât ne lămurește în privința alegerii acestui set de proiecte, de care, fără îndoială, regiunea noastră are nevoie. Ambiguitățile sunt create de feed-backul redus dintre lista cu propuneri şi textul şi analizele care le-au generat.
În capitolul Prezentarea domeniilor finanțate, subcapitolul Transport durabil se precizează că „Accesul la coridoarele vest-europene, precum și la cele est și sud-europene, este îngreunat și limitat de capacitatea de circulație și calitatea redusă a infrastructurii de transport din România, limitând, astfel, libera circulație a mărfurilor și persoanelor și diminuând posibilitățile de creștere ale traficului internațional de mărfuri sau călători care tranzitează România” (p. 30). Faptul că nici unul dintre proiectele rutiere propuse pentru Moldova nu se înscrie pe vectorul Vest-Est (vectorul principal de mobilitate la nivelul regiunii noastre europene), de altfel singurul care poate să ne scoată din izolare la nivel transfrontalier regional, reprezintă o carență majoră a PNRR.
Obiectivele generale, şi anume „realizarea rețelelor de transport transeuropene TEN-T, îmbunătățirea legăturilor/conectivității la acestea, creșterea mobilității la nivel național, regional, urban și transfrontalier, optimizarea traficului, siguranța pasagerilor, a mărfurilor și calitatea în ansamblu a serviciilor oferite” (p. 30), nu sunt decât parțial atinse. Din lista PNRR lipsesc segmente extrem de importante din perspectiva mobilității la scările de analiză locale, regionale şi transfrontaliere (A8 în ansamblul său, de exemplu), dar şi segmente problematice din perspectiva traficului aglomerat şi al accidentelor rutiere – E58/E583 pe vectorul pe care se va înscrie autostrada A8, între Iaşi şi Târgu Frumos, în prezent cel mai aglomerat drum din Moldova, dar şi cel mai periculos – din perspectiva accidentelor, aflându-se într-un Top3 național, conform raportului PNRR.
Ce ignoră relaţiile rutiere ale listei PNRR? Peste 80% dintre studenţii regiunii, peste 58% dintre pasagerii aeroporturilor regionale, peste 2/3 dintre medicii din spitalele de importanţă regională şi judeţeană şi 1/2 dintre paturile din spitalele de importanţă regională şi judeţeană nu au acces la relaţiile rutiere rapide. Mai amintim faptul că din perspectiva urgenţelor medicale Iaşul asigură cvasi-totalitatea acestora la nivel regional.
În lipsa unei relaţii rapide pe un vector vestic din perspectiva Iaşului, dar şi a unei centuri rutiere nordice a Iaşului va fi imposibil de realizat accesul în bune condiţii la un alt proiect major amplasat în Iaşi, dar mai important pentru regiune decât pentru oraş – Spitalul Regional de Urgenţă. Iar timpul de deplasare în sistemul medical de urgenţă contează enorm, potrivit unui comunicat de presă trimis redacției. Câte urgenţe din vestul judeţului Iaşi, din Suceava, Neamţ, Bacău sau Botoşani mai pot fi rezolvate, dacă ambulanţele riscă să rămână în deja legendarele ambuteiaje de pe cea mai aglomerată şosea a Moldovei: de la Podu Iloaiei, de la Rond Era sau de pe aiurea din Iaşi, un oraş pe care vor fi nevoite să-l străbată de la un capăt la altul pentru a ajunge la Spitalul Regional de Urgenţă?
În privinţa celuilalt mare oraş al Moldovei, Galaţiul, în calitatea sa de singur port al Moldovei, deşi se află în dreptul celei mai mari intersecţii naturale de pe teritoriul României (la confluența Siretului şi Prutului cu Dunărea), rămâne decuplat nu numai de la marile fluxuri internaționale, ci şi de la cele regionale.
