Noul coronavirus nu și-a dezvăluit încă toate secretele pentru oamenii de știință, dar devine din ce în ce mai evident că efectele sale asupra corpului uman nu se limitează doar la plămâni.
Acum, doctorii încearcă să înțeleagă dacă una dintre cele mai neașteptate ținte ale sale este chiar creierul.
Medicii din mai multe țări au raportat că pacienții care au făcut forme severe de Covid-19 au prezentat stări de confuzie, chiar delir sau au avut semne de alte tulburări mintale, relatează ABC News.
Deși cauza rămâne deocamdată neclară, doctorii din linia întâi au dat un semnal de alarmă, observând că mulți dintre acești pacienți prezintă în mod straniu manifestări similare.
De exemplu, un pacient – un bărbat trecut de 50 de ani – a fost internat în spital după ce a fost găsit confuz, agitat și incoerent, toate fiind semne ale unor schimbări neurologice drastice. La început, medicii au crezut că are meningită. Nu l-au suspectat de Covid-19, pentru că bărbatul nu avea simptome respiratorii specifice. Spre surpriza lor, însă, bărbatul a ieșit pozitiv la testul pentru coronavirus, o procedură standard a respectivului spital, aplicată tuturor pacienților. Abia după ce bărbatul a pierdut orice legătură cu realitatea – fiind incapabil să mai spună cine este sau unde se află – a început să aibă și simptomele respiratorii comune asociate cu COVID-19. Asta s-a întâmplat la două zile după spitalizare. În cele din urmă, pacientul a fost transferat la Terapie Intensivă pentru a fi pus pe ventilație artificială, în timp ce el era încă incapabil să înțeleagă ce i se întâmplă.
Dr. Lorenzo Norris, decan asociat la Facultatea de Medicină de la George Washington University, este de părere că un astfel de caz trimite un semnal îngrijorător: deocamdată, nimeni nu înțelege pe deplin în ce fel virusul afectează și creierul.
Doctorii știau deja că mai ales pacienții în vârstă puteau prezența episoade de delir în timpul spitalizării. Totuși, de când cu pandemia de coronavirus, doctorii au observat că și unii pacienți mai tineri dau semne de conștiență alterată, iar acesta pare să fie unicul lor simptom. Alții dezvoltă episoade de delir mai târziu, în timpul spitalizării, iar starea lor de confuzie pare să fie mai severă și să dureze mai mult decât ar fi de așteptat.
Dr. Norris spune că spitalul în care activează s-a confruntat cu o creștere a numărului de pacienți cu COVID-19 care au prezentat episoade de delir, fără a avea legătură cu istoricul lor de sănătate mintală. În plus, acești pacienți par să aibă nevoie de mai mult timp pentru a se însănătoși.
Deși datele sunt încă puține, un studiu din Wuhan a arătat că mai mult de o treime dintre pacienții cu COVID-19 au prezentat simptome neurologice, iar incidența acestor cazuri a fost și mai crescută în cazul infecțiilor severe. Un alt studiu, făcut în Franța pe un număr mai mic de cazuri și publicat luna trecută, arăta că două treimi dintre pacienții cu COVID-19 au fost agitați sau cu episoade de delir.
Starea de confuzie pe care o manifestă unii pacienți cu coronavirus îi pune în încurcătură acum pe doctori, care nu înțeleg dacă este un rezultat direct al afectării creierului sau este vorba de un efect secundar al unui răspuns inflamator agresiv.
Dr.Beatriz Korc, șefa secției de geriatrie de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, este de părere că episoadele de delir în COVID-19 pot fi rezultatul unei acțiuni directe a virusului, care atacă meningele sau vasele de sânge. Pe de altă parte, delirul poate fi și rezultatul unei detrese respiratorii severe, care determină scăderea nivelului de oxigen în sânge.
O altă posibilă cauză, potrivit medicilor, este o hiperreacție a sistemului imun, cunoscută sub denumirea de „furtună de citokine”, care poate cauza formarea de cheaguri de sânge în creier.
În Spania, dr. Cristinia Abad, anestezist la Spitalul San Carlos din Madrid, a observat că pacienții care au avut nevoie de ventilație mecanică pentru mai mult timp își revin în firea lor mai greu. „Pacienților le trebuie mai mult timp pentru a se întoarce la statutul lor mental de bază după ce îi extubăm”, a declarat dr. Abad pentru ABC News. „Am fost îngrijiorați că li s-au format mici cheaguri de sânge pe creier, ceea ce îi face să fie mai confuzi, pentru că altfel, noi șiam că nivelul lor de oxigen s-a îmbunătățit, deci n-ar fi trebuit să fie probleme”, a spus doctorița.
Un episod similar de agitație și confuzie a unui pacient detubat după mult timp a povestit pentru Digi24 și Alin Suciu, unul dintre medicii români voluntari care au fost în Italia: „Au o perioadă din viața lor de care nu-și aduc aminte și ultimul pacient care a fost detubat a fost extrem de agitat și încercăm să înțelegem de ce. După câteva ore în care am încercat să-l liniștim, un coleg a venit cu o idee genială: să îl punem în legătură cu familia lui. S-a liniștit incredibil de mult de cum a auzit vocea familiei. După 3 zile de la detubare l-am întrebat de ce a fost agitat și el își aducea aminte ultima scenă cu familia, care toată tușea și respira greu și îi era foarte frică că au decedat. Acesta a fost motivul agitației.”
Este posibil ca perioadele lungi de spitalizare să fie problematice pentru unii pacienți, făcându-i să se simtă dezorientați. „Izolarea, limitarea deplasării, folosirea echipamentelor de protecție, absența unor chipuri cunoscute pot fi teribil de înspăimântătoare și pot să creeze o dezorientare, care să contribuie la confuzia pacienților, spune dr. Korc.
De aceea unele lucruri familiare, cum ar fi convorbirea cu membri ai familiei, sau atenția acordată de personalul medical pot fi de ajutor. Însă episoadele de delir manifestate de unii pacienți COVID-19 merg dincolo de confuzia asociată cu șederea îndelungată în spital, spune dr. Korc.
În concluzie, după tot mai multe astfel de relatări, doctorii sunt acum mult mai atenți la episoadele de confuzie ca un posibil simptom de COVID.
