Centrul pentru Inovație în Medicină și RaportuldeGarda.ro ne prezintă o simulare despre posibila evoluție a epidemiei COVID-19 în România, despre momentul în care am putea avea impactul maxim și despre ce putem face încă de acum pentru a influența evoluția epidemiei și pentru a ne încadra în scenariul cel mai favorabil.
În esență, sunt 3 posibile scenarii, de magnitudine diferită, care pot apărea în România, în perioada următoare:
Scenariul ideal: măsurile de distanțare socială stricte sunt respectate de populație, ceea ce limitează răspândirea infecției, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă. Vârful este estimat în perioda 1-20 mai 2020.
Scenariul mediu: măsurile de distanțare socială stricte produc efecte în limitarea transmiterii bolii, dar din diverse motive (diferite de la o țară și societate la alta și de la o perioadă la alta) transmiterea virusului este totuși intensă, dar nu depășește capacitatea sistemului de sănătate de a face față. Vârful ar putea fi în perioada 1-20 iulie 2020.
Scenariul de risc maxim: măsurile de distanțare socială nu dau rezultate și se constată o transmitere accelerată a virusului, cu apariția de cazuri grave, care depășesc capacitatea de reacție a sistemului de sănătate. Potențialul vârf ar putea fi în perioada 1-20 iunie 2020.
În acest moment asistăm pe teritoriul României la apariția de cazuri importate din zonele cu incidență ridicată (precum Italia) și de lanțuri scurte de transmisie interumană, cu transmițători identificați cu precizie.
Conform modelului predictiv, ne putem aștepta la o creștere a numărului de cazuri în următoarele săptămâni, situație care ar conduce la suprasolicitarea serviciilor de sănătate. În acest caz, implementarea promptă și respectarea riguroasă a măsurilor de distanțare socială sunt singurele metode prin care putem menține un vârf al incidenței mic și o evoluție blândă a bolii. Modelul predictiv sugerează că o scădere cu 60% a transmisiei virale și izolarea bolnavilor la maximum o zi de la debutul simptomelor sunt eficiente în limitarea epidemiei.
Primele măsuri de distanțare socială au fost anunțate de autoritățile din România pe data de 8 martie 2020, ziua în care numărul de cazuri diagnosticate a ajuns la 15, cu o perioadă de dublare a numărului de cazuri de aproximativ 4 zile.
Cum poate fi anticipată magnitudinea unei epidemii?
Unul dintre cei mai importanți parametri, în funcție de care se estimează evoluția unei epidemii, este R0 (basic reproduction number), numărul mediu de persoane infectate de către un singur bolnav. În cazul COVID19, conform datelor epidemiologice din China, R0 este 2,5 (fiecare persoană infectată a transmis virusul, în medie, la alte 2,5 persoane). Pentru ca o infecție să se răspândească în populație are nevoie de un R0 de minim 1. Momentul în care circulația virusului în populație este oprită este marcat de valoarea R0 subunitară.
Conform formulei de calcul, o infecție care se transmite la 2,5 persoane de la fiecare caz poate conduce la infectarea a 60% din populația susceptibilă.
Astfel, modelul predictiv epidemiologic ia în calcul mai mulți parametri, a căror manipulare, prin măsuri instituite prompt, poate conduce la scăderea R0. Luând în calcul valoarea de 2,5 a R0, se estimează că 60% dintre persoanele susceptibile pot fi infectate cu SARS-CoV-2, în lipsa măsurilor potrivite, prompt aplicate.
Alți parametri care definesc epidemia COVID19 sunt:
Durata de timp dintre momentul în care o persoană este infectată și momentul în care ea îi poate infecta pe ceilalți;
Perioada de timp în care fiecare pacient poate transmite altor persoane infecția.
factorii care influențează transmisia SARS-CoV-2, conform modelului predictiv din The Lancet
Modelul predictiv realizat de epidemiologi: menținerea în limite cât mai mici a transmiterii virale de la cazuri asimptomate și a perioadei între debutul bolii și izolare are efectul de limitare, până la încetare, a epidemiei.
Acești factori influențează în mod fundamental desfășurarea epidemiei, modificând:
Durata probabilă a întregii epidemii;
Viteza de extindere a infecției;
Perioada în care numărul de cazuri se dublează; Această caracteristică este în constantă schimbare, pe măsură ce virusul se răspândește iar autoritățile impun măsuri, însă conform datelor colectate până pe data de 9 martie 2020, la nivel mondial, durata de dublare este de 19 zile.
Perioada de timp dintre debutul simptomelor la un pacient și debutul simptomelor la o persoană care a primit virusul de la pacient (serial interval); Acest parametru este important în transmisibilitatea bolii. Conform calculelor asupra a 28 de perechi de infectant-infectat, durează în medie 4 zile între manifestările infecției între cei doi pacienți. Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) indică valori de 4,4-7,5 zile.
Pentru a menține R0 la cea mai mica valoare posibilă, este important să instituim măsuri de distanțare socială. Aceasta are drept efect limitarea contactului între persoanele infectate și infectante, care sunt însă asimptomatice sau au simptome minore și persoanele neinfectate (mai ales vârstnicii cu comorbidități, care pot suferi de forme servere COVID19). Printre acestea se numără:
Distanțarea socială este principala metodă care, implementată la nivel instituțional și individual, poate limita transmisia virală.
Instituirea carantinei, obligatorii și voluntare (în spații special amenajate și la domiciliu, în funcție de caz și de situația sistemului sanitar local);
Limitarea întâlnirilor unui număr ridicat de persoane, în spații publice sau private (spectacole, petreceri, etc.). Această măsură are rolul de a limita efectul super-spreader (un număr mic dintre pacienții COVID19, care au capacitatea de a infecta un număr de persoane mult mai mare decât R0). Această măsură nu scade transmisia din cadrul restrâns, cauzată de contactul îndelungat între persoane (familie, locul de muncă);
Închiderea spațiilor în care au fost înregistrate cazuri (instituții de învățământ sau publice, locuri de muncă);
Izolarea gospodăriilor și orașelor cu un număr ridicat de cazuri (cum a fost cazul în China și în nordul Italiei);
În cazul persoanelor care prezintă simptome: izolarea voluntară la domiciliu și accesarea serviciilor de sănătate prin telefon.
Toate aceste măsuri au rolul de a scădea transmiterea virală în comunitate, de a limita morbiditatea și mortalitatea aferente infecției virale, de a minimiza efectele economice, de a scădea perioada dintre debutul simptomelor și izolare și, la nivelul curbei epidemiologice, de a evita un vârf (care reprezintă un număr ridicat de pacienți într-un timp scurt și prezintă pericolul de a suprasolicita sistemul de sănătate) și de a menține curba cât mai plată sau descendentă.
sursa: raportuldegarda.ro
