În noaptea din ajun, pe 20 spre 21 noiembrie, uşile şi ferestrele se ung cu usturoi, ca să nu intre strigoii. Nimeni nu munceşte şi se dau de pomană căni cu apă și colăcei cu lumânări.
Fii atentă la cum e vremea de Ovidenie, că aşa va fi toată iarna. Dacă e senin și soare, vara viitoare va fi secetoasă. Dacă sunt nori, e semn rău, căci va urma un an cu epidemii. De ninge la Ovidenie, iarna va fi grea. Ce mai ai de făcut? Trebuie să ții lumânări aprinse în casă, pentru ca viața copilului tău să fie ferită de ghinion. Nu ai voie să dormi în noaptea din ajun. În unele regiuni din țară, se mai păstrează un ritual străvechi.
În seara din ajunul Ovideniei, se umple o farfurie cu apă, lângă care se pune o lumânare. Se păzește toată noaptea, să nu se stingă și, între timp, se fac 300 de mătănii, 100 la început, seara, 100 la miezul nopții și 100 în zori. Cui reușește i se va îndeplini orice dorință.
De Ovidenie, femeile dau de pomană „lumină de veci”, fiindcă se spune că lumânarea din această zi, dată de sufletul morţilor, mai ales pentru cei morţi fără lumânare, dar şi pentru cei vii, nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. „Lumânările aprinse pentru aceşti morţi sunt în formă de toiaguri, cât un stat de om, apoi se învârtesc ca melcul” (Tudor Pamfile). În scrierile Elenei Niculiţă-Voronca, regăsim credinţele bucovinencelor care spun că în ziua de Ovidenie, dis-de-dimineaţă, se trezeau şi aruncau un vreasc în cuptor, fără să-l aprindă, acesta căpătând rolul luminii pe ceea lume.
