Primele săpături arheologice făcute în România într-o grădină istorică s-au realizat pe vastul domneniu al palatului ”Micul Trianon” de la Floreşti, judeţul Prahova.
Potrivit adevarul.ro, arhitecţi, peisagişti şi artişti au reuşit să scoată la lumină alte secrete lăsate moştenire de cel mai bogat român al tuturor timpurilor, aşa cum este considerat prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit Nababul. Proiectul a fost coordonat de Fundaţia Cantacuzino, în spatele căreia se află, printre alţii, Irina Bossy Ghica Boulin, strănepoata Nababului. Săpăturile noninvasive din parcul din faţa ruinelor palatului de la Floreşti, încheiate joi, 29 august, au scos la lumină alei pietonale realizate în urmă cu mai bine de o sută de ani, dar şi vestigii de secol XVIII, pierdute cine ştie cum pe vastul domeniu.
”Ieri am încheiat oficial Şcoala de Vară de restaurare peisageră de la Domeniul Cantacuzino Floreşti. În urma primelor săpături arheologice realizate în România într-o grădină istorică au fost descoperite nu una (aşa cum ne aşteptam şi ne doream!), ci trei alei realizate în urmă cu cel puţin un secol. Alături de ele am descoperit numeroase cahle, cioburi din vechi vasce mari de piatră, o scăriţă de şa din anii 1900, cioburi de farfurii englezeşti de secol XVIII, „gogonele” de cox şi o monedă din anii 1950”, se arată într-un comincat al Fundaţiei ”Domeniul Cantacuzino Floreşti”.
Potrivit reprezentanţilor fundaţiei, proiectul nu s-a rezumat doar la săpături arheologice, ci şi la inventarierea şi investigarea arborilor de pe tot domeniul. ”În acest scop s-a folosit în premieră (la Floreşti şi în Cişmigiu) o aplicaţie care stochează date cantitative şi calitative despre vegetaţia arboricolă. Tot în premieră s-au realizat şi intervenţii artistice «site-specific», non-invazive. S-a realizat un set de mobilier de grădină format din două scaune şi o masă, toate inspirate din arhitectura clădirilor de patrimoniu de pe domeniul istoric”, arată sursa citată.
