Aspirina, „pastila minune”, este văzută în rândul populaţiei ca un medicament cu efecte benefice asupra sănătăţii, care administrat în mod corespunzător face chiar miracole prin modul în care funcţionează. Mai exact, aspirina este cunoscută pentru faptul că fluidizează sângele şi previne formarea cheagurilor în artere, însă în acelaşi timp administrarea acesteia duce la subţierea sângelui ce favorizează apariţia hemoragiilor. Din acest punct ia naştere o dilemă – în cazul căror pacienţi reducerea riscului cardiovascular ar depăşi riscul de apariţie al hemoragiilor care să pună viaţa în pericol şi cum trebuie administrată aspirina pentru a avea un efect benefic?
Există credinţa în rândul populaţiei că aspirina luată preventiv de către pacienţii fără probleme de sănătate ar ajuta la reducerea şanselor apariţiei evenimentelor cardiovasculare. Această percepţie este însă demontată de o meta-analiză publicată în luna decembrie a anului trecut în „European Heart Journal” care a adunat date din 11 studii la care au participat 157.248 de persoane, fiind vorba despre pacienţi urmăriţi în medie timp de şase ani. Rezultatele studiilor arată că administrarea aspirinei ajută la reducerea fenomenelor de natură cardiovasculară, însă în acelaşi timp creşte şi riscul de sângerare majoră. Astfel, a fost evidenţiată lipsa beneficiului aspirinei în scăderea mortalităţii, în acelaşi timp crescând efectele adverse asociate cu administrarea medicamentului. „Această meta-analiză a 11 studii în care au fost incluse peste 157.000 de persoane fără istoric de boală aterosclerotică a demonstrat că aspirina nu a fost asociată cu o reducere a riscului de mortalitate de la niciuna dintre cauzele de deces pentru care s-au luat măsuri principale de prevenire. Lipsa de beneficii a fost evidentă chiar şi la diabetici şi la pacienţii cu risc cardiovascular crescut”, au precizat autorii în cadrul studiului.
Risc de sângerare majoră
S-a observat în acest mod că pacienţii sănătoşi, care luau în mod preventiv aspirină, au prezentat cu 47% mai multe sângerări digestive majore şi cu 33% mai multe sângerări intracraniene, viaţa lor fiind pusă astfel în pericol. Concluzia autorilor a fost că folosirea preventivă a aspirinei în cazul persoanelor fără probleme cardiace nu are un efect benefic, existând riscuri majore asupra sănătăţii, de aceea este indicat ca acest lucru să se facă doar la sfatul medicului. „În rândul adulţilor care nu suferă de o boală cardiovasculară, aspirina nu a fost asociată cu o reducere a incidenţei mortalităţii, cu toate acestea a fost asociată unei incidenţe crescute a sângerărilor majore. Utilizarea de rutină a aspirinei pentru prevenţia primare trebuie reconsiderată”, se menţionează în studiu. Aceste dovezi recente puse laolaltă schimbă percepţia asupra modului de auto-administrare a aspirinei, fiind indicată doar la sfatul medicului specialist. „Se spune că o aspirină pe zi ţine doctorul departe, însă nu este aşa. Aspirina luată de persoanele cu probleme cardiovasculare este un medicament foarte bun şi cu protecţie dovedită, dar doar în cazul pacienţilor cu risc crescut. Pe de altă parte, pentru persoanele sănătoase nu este indicată aspirina, pentru că această administrare chiar şi în doză mai mică de 75 de mg sau 100 mg este asociată cu un risc mai mare de complicaţii, cum ar fi sângerarea intestinală sau accidentul vascular cerebral hemoragic”, a precizat dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog, expert medicină bazată pe dovezi, scrie ziaruldeiasi.ro.
Efecul benefic în opoziţie cu riscurile
Un alt studiu publicat în New England Journal of Medicine şi inclus în meta-analiză vizează în special pacienţii vârstnici sănătoşi şi întăreşte ideea că aspirina este o terapie potrivită pentru prevenirea secundară a evenimentelor cardiovasculare, însă rolul în prevenirea primară a bolilor rămâne neclar. Astfel, studiul realizat pe 19.114 persoane, repartizate aleatoriu pentru a primi 100 mg de aspirină sau placebo timp de patru ani, demonstrează doar riscul semnificativ mai mare de hemoragie şi nu a arătat o diminuare a riscului bolilor cardiovasculare decât ar fi fost în cazul administrării placebo. De asemenea, un studiu realizat pe 15.000 de participanţi a urmărit dacă administrarea aspirinei în cazul pacientul cu diabet zaharat ajută la reducerea evenimentelor cardiovasculare. S-a realizat astfel că efectul benefic este contrabalansat de riscurile şi evenimentele legate de sângerare; în timp ce aspirina reduce riscurile cardiovasculare cu 12%, ea ajută şi la creşterea riscurilor de sângerare majoră cu 30%. „Există o concepţie ce este bine încetăţenită şi anume că aspirina nu dăunează, ci are doar beneficii. Sunt pacienţi care au auzit de aceste beneficii şi care iau preventiv, mai ales că nu are nevoie de prescripţie, nu este scumpă şi se găseşte în orice casă. Pe de altă parte, pacienţii care au aceste recomandări din partea medicului, având un risc crescut de evenimente cardiovasculare, trebuie să urmeze acest tratament toată viaţa”, a completat dr. Ionuţ Nistor, pentru ziaruldeiasi.ro.
