Viața culturală a Iașului a reunit astăzi în premieră, 21 septembrie a.c., 21 de creatori de artă naivă în spațiul expozițional al Muzeului Etnografic al Moldovei de la Palatul Culturii, Iași. Vernisajul, sub genericul „Citadela naivilor”, a conținut lucrări de artă ale pictorilor din Vaslui, Bacău, Reșița, Oradea, București, Suceava și Iași. Artiștii invitați nu au frecventat școli de artă, ci au ajuns să-și constituie pe cont propriu viziunea și mijloacele de exprimare plastică.
La eveniment au fost prezenți pictori, plasticieni, sculptori, precum și reprezentanți ai administrației Palatului Culturii din Iași. Au vorbit despre importanța vernisajului Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova; Victor Munteanu, muzeograf, șef Muzeu; Mihai Păstrăguș, profesor de filosofie și estetică, critic de artă și Calistrat Robu, pictor de artă naivă, inițiatorul expoziției.
Arta „primitivilor moderni” sau „arta instinctuală”, cum i se mai spune în literatura de specialitate, a devenit cunoscută în România prin autorul de reliefuri pictate Stan Pătraș, renumit pentru sculpturile sale din Cimitirul Vesel de la Săpânța. Muzeul Etnografic din Iași a găzduit lucrări reprezentative ale pictorilor din mai multe localități ale țării, printre care se numără: Calistrat Robu, Gheorghe Ciobanu, Ioan Măric, Doina Balan, Lucica Ciobanu, Viorica Ana Farcaș, Octavia Vizitiu ș.a.
Apărută în era tehnologiilor moderne, arta naivă reprezintă o formă de afirmare a individualității. Artistul naiv are starea ideală de restituire a realului, este o stare de candoare, care comunică o formă de ingenuitate ce a trecut prin sensibilitatea artistului, păstrându-și farmecul și prospețimea. Artistul naiv se comunică pe sine fără prejudecăți de limbaj, se dezvăluie instantaneu într-o imagine totală.
Criticul de artă Mihai Păstrăguș a făcut o prezentare a acestui gen de pictură, explicând necunoscătorilor ce înseamnă a picta în stilul artei naive. În viziunea profesorului, arta naivă pictează mai ales lumea din mediul rural. Este o lume viu colorată, unde nu e loc pentru tristețe, chiar dacă este vorba de subiecte mai dure. Este o lume enigmatică, plină de tâlc, iar artiștii naivi sunt, de fapt, oameni foarte serioși care fac din artă un joc. Arta naivă este o caracteristică a omului simplu, un om sincer, care merge spre un scop anume. Iată de ce tematica pânzelor este spacifică lumii rurale, purtând titluri precum: Primăvara, Iarna, La secerat, Cu steaua, Castelul etc.
Toți artiștii care promovează limbajul artei naive folosesc un limbaj comic, pentru că comicul este un rezultat al lumii satului. Arta naivă, prin limbajul plastic, sancționează moral lumea din instinct și promovează valorile. Artistul naiv vrea să prezinte lucruri vibrante, de aceea lumea lui se apropie de cea a copilului. Motivele acestor pânze, de cele mai multe ori, sunt: basmele, obiceiurile de muncă, scene la pescuit, anotimpurile etc. Visul e sursa inepuizabilă de forme și culori, pentru ”naivi”. Or, încă Freud a afirmat că visul e cel mai nevinovat. Pentru acești artiști deci visul este o sursă de inspirație, deoarece el apelează la ceea ce nu se vede. Artistul visează cu ochii deschiși, iar acest vis este un estetic transcedental, o lume deasupra noastră. Formele inedite, culorile misterioase mai completează paleta naivilor. Aceste culori redau o formă curată și frumoasă.
Vernisajul din Muzeul Etnografic din Iași s-a desfășurat într-o atmosferă calmă și reconfortantă. „Pictorii naivi” și-au prezentat lucrările, împărtățind publicului experințe inedite. Echipa INFO IAȘI, aflată la „locul faptei”, a dialogat cu mai mulți artiști, care au reconstituit crâmpeie de viață și stări de spirit ce-au generat nașterea unora dintre lucrări.
Astfel, am avut ocazia să cunoaștem momente deosebite din viața neordinară a pictorului Ioan Măric, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România. Artistul a avut o viață plină de experiențe inedite, dar cel mai impresionant moment este faptul că pictorul a absolvit Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași la vârsta de 70 de ani. A fost cel mai în vârstă student, absolvind-o cu brio. A fost motivat să facă studii superioare în artă la această vârstă onorabilă mai ales pentru a fi membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Ioan Măric ne-a mai dezvăluit că predă pictura în cadrul Clubului pentru pensionarii din Bacău, unde se simte tânăr pentru că arta îi dă puteri și îl înaripează.
Calistrat Robu ne-a mărturisit că este prezent el însuși pe una din pânzele sale îngenunchiat, în rugăciune, iar peștele, ouăle roșii, biserica sunt simboluri biblice ce fac trimitere la sacrificiul suprem pe care l-a făcut Isus Hristos pentru omenire. Arta naivă reprezintă, pentru artist, o satiră socială. Ceea ce i-a făcut pe români să reziste este umorul, crede el. ”Am o veselie nativă, iar fără umor țara asta n-ar fi rezistat.”, se confesează pictorul.
Un alt artist care ne-a istorisit povestea vieții sale a fost Gheorghe Ciobanu, de asemenea pictor ce practică acest gen de artă, dar mai este pasionat de pictarea icoanelor sau sculptura în lemn. Artistul și-ar dori să vorbescă publicului despre experiența sa în lumea culorilor într-o serie de confesiuni tematice. Motivele biblice sunt experiențe unice și îl fac să trăiască adevărate revelații, atunci când lucrează.
Expoziția a devenit mai pitorească și neaoșă prin prezența altei figuri, și anume a artistului-țăran Gheorghe Boancă. Îmbrăcat în costum național, pictorul ne-a povestit că trăiește la țară și pictează mai mult iarna. Prin pânzele sale, pictorul sancționează tot ce nu e la locul său.
Deci, expoziția de astăzi ne-a demonstrat că Artiștii Naivi sunt oameni de excepție, oameni de suflet care au lăsat tehnicile specifice și au mers pe traseul lor, al naivilor, mai mult din instinct și din dragoste pentru Frumos.
Un reportaj de Elena Godzin
