Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a admis, marţi, sesizarea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, referitoare la declaraţiile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, despre dosarul „Belina” şi a stabilit că afirmaţiile acestuia au afectat independenţa sistemului judiciar, au precizat, pentru Agerpres, surse din CSM.
Sursele citate au arătat că decizia a fost luată cu 9 voturi pentru şi 7 împotrivă.
Pe 26 septembrie, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a solicitat CSM să analizeze dacă afirmaţiile ministrului Justiţiei referitoare la dosarul „Belina” sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar.
„În cursul zilei de 26 septembrie 2017, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a făcut o serie de consideraţii de natură juridică, în contextul unor întrebări ale reprezentanţilor mass-media despre o cauză aflată în lucru la procurorii DNA, cunoscută drept ‘dosarul Belina’. Astfel, ministrul Justiţiei a afirmat, între altele, că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorii, ci judecătorii de contencios administrativ„, se arăta într-un comunicat al DNA.
Potrivit DNA, declaraţiile ministrului Justiţiei cu privire la o anchetă penală în curs, care are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor.
„Sub acest aspect, procurorul şef al DNA a solicitat CSM să analizeze dacă aceste afirmaţii sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar, întrucât, prin declaraţiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justiţiei a indus ideea (…) că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal”, se preciza în comunicat.
În susţinerea cererii adresate CSM, procurorul şef al DNA a apreciat că „exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilităţii, deontologia profesională şi buna credinţă”.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declarase că legalitatea unei hotărâri de guvern este verificată de judecătorul specializat în contencios administrativ, şi nu de către procuror. „De principiu, hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale cum se spune, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că este un ordin de ministru, verificarea legalităţii actelor normative infralegale se realizează de către instanţa de contencios administrativ. Ştiţi că multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanţele de contencios administrativ, spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci o verifică judecătorul specializat în contencios administrativ”, a spus Toader.
