Florile sunt generoase şi dăruiesc oamenilor, insectelor şi păsărilor mirosul şi frumuseţea lor. Ele simbolizează dragostea, prietenia şi compasiunea, având efecte pozitive asupra stărilor noastre sufleteşti. Experţii arată că mirosul florilor este influenţat de microorganismele, bacteriile şi ciupercile care le acoperă. Dacă acestea sunt îndepărtate, cantitatea şi compoziţia parfumului lor se schimbă în totalitate.
Un nou studiu realizat de Centrul de Cercetări în Domeniul Ecologiei şi Silviculturii (CCDES) în colaborare cu Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB), condus de Josep Peñuelas, profesor cercetător la CCDES şi Consiliul Naţional de Cercetare al Spaniei, a constatat că ciupercile şi bacteriile care trăiesc pe flori influenţează cantitatea şi compoziţia parfumului.
Cercetătorii au efectuat o serie de experimente în care au pulverizat florile cu diferite antibiotice cu spectru larg. La plantele tratate cu antibiotice, conţinutul floral intern al compuşilor volatili a fost stabil, demonstrând că antibioticele nu au provocat daune sau stres plantelor. Cu toate acestea, cantitatea de compuşi aromatici emisă de florile parfumate a scăzut drastic în cazurile în care au fost pulverizate cu antibiotic. Pe de altă parte, antibioticele au modificat, de asemenea, tipurile de compuşi emise de flori: unii compuşi nu au mai fost produşi. În general, mirosul florilor mai mari era complet diferit după şapte zile de la pulverizarea cu antibiotice.
Autorii articolului confirmă faptul că bacteriile şi ciupercile au capacitatea de a produce compuşi aromatici. Trebuie să se ţină seama de faptul că aceeaşi plantă răspunde la unele dintre aceste microorganisme prin emiterea de compuşi chimici speciali. Jaume Terradas, fondatorul CCDES şi profesor emerit de ecologie la Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB), care a participat de asemenea la studiu, a afirmat că „numărul bacteriilor şi ciupercilor ce acoperă florile pare să aibă un rol-cheie în aroma finală şi acest lucru ar avea implicaţii relevante“.
Având în vedere actuala „criză de polenizare“, produsă în mare măsură de scăderea numărului insectelor polenizatoare, dar, de asemenea şi de modificarea aromelor florale, studii de acest fel oferă cunoştinţe valoroase, care pot aduce îmbunătăţiri în această problemă vitală. „Dacă mirosurile care ghidează aceste insecte sunt în mare parte produse de ciuperci şi microorganisme, vom revizui, de exemplu, efectele utilizării unor antifungici asupra culturilor, care ar putea modifica aroma şi polenizarea viitoare a acestor plantaţii“, concluzionează profesorul Peñuelas.
Sursa: Epoch Times
