Situaţia e atât de gravă, încât Parlamentul European caută soluţii pentru a pune capăt unei afaceri care e profitabilă doar pentru samsarii de maşini. Şi în România resetatul kilometrajului a devenit sport naţional.
Până în urmă acu 5-6 ani, kilometri erau modificaţi la nivel de zeci de mii, acum sunt chiar sute de mii de kilometri daţi înapoi. E un fenomen care aduce în Europa pagube de 9,5 miliarde de euro pe an.
Falsificarea kilometrajului e interzisă în 25 de state, dar pedepsele diferă de la ţară la ţară, de la simple amenzi până la închisoare. În România puţini au fost traşi la răspundere. E unul din motivele pentru care Parlamentul European cere pedepse mai aspre şi crearea unei baze europene de date cu informaţii despre kilometrajul fiecărei maşini. Un samsar poate câştiga şi cinci mii de euro dinttr-un foc, la o singură tranzacţie.
Cât costă falsificarea kilometrajului real
Anunţuri de falsificare a kilometrajului se găsesc la vedere, pe internet.
„Nu durează foarte mult, depinde de la maşină la maşină. O oră, cam atât. Cât ar costa? În jur de 50 de lei”, spune un bișnițar auto.
Tot atât costă şi o verificare care vă poate feri de escroci. Mihai Cune e unul dintre experţii la care apelează cei care vor să îşi cumpere o maşină rulată, dar se tem de ţepe. Ştie câte capcane ascund autoturismele la mâna a doua, potrivit a1.ro.
„Vă pot spune că undeva între 60-70 la sută din maşinile verificate au kilometri daţi înapoi şi foarte îngrijărător e că undeva la şase din zece maşini găsite pe internet au avut cel puţin un incident în trecutul lor, ceea ce nu este menţionat de vânzător”, afirmă Mihai Cune, fondator al unei firme de inspecții auto.
În ciuda pericolelor, mulţi români îşi fac mai multe griji pentru preţul maşinii, decât pentru numărul de kilometri. După eliminarea taxei auto, la fiecare maşină nou-nouţă se vând peste 500 de maşini rulate.
