Înalta Curte a respins cererea de instituire a sechestrului pe averile inculpaţilor din dosarul Mineriadei. Mai mult, organizaţia care a cerut instituirea sechestrului este obligată să plătească cheltuieli de judecată.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins joi, 17 mai, cererea Asociaţiei 21 Decembrie 1989 de instituire a sechestrului asupra averilor foştilor demnitari Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu, în dosarul Mineriadei. ÎCCJ a respins şi sesizarea CCR în acelaşi dosar.
Mai mult, instanţa a mai dispus obligarea Asociaţiei 21 Decembrie 1918 la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Hotărârea este definitivă.
Redăm minuta instanţei:
„Inculpat ILIESCU ION
Inculpat ROMAN PETRE
Inculpat VOICULESCU GELU- VOICAN
Inculpat MĂGUREANU VIRGIL
şi alţii
– I. În baza art. 29 alin. 5 din Legea nr.47/1992, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respinge, ca inadmisibilă cererea formulată de petentul Teodor Mărieş şi petenta Asocia?ia 21 Decembrie 1918, prin reprezentant legal preşedinte Teodor Mărieş, având ca obiect sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19-21 din Codul de procedură penală, art.32-34 din Codul de procedură penală, art.342 şi urm. din Codul de procedură penală ?i art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în ceea ce priveşte soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. II. În baza art. 249 alin. 5 şi 6 din Codul de procedură penală, respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petenta Asociaţia 21 Decembrie 1918, prin reprezentant legal preşedinte Teodor Mărieş, având ca obiect luarea măsurilor asiguratorii. În baza art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, obligă petenta Asociaţia 21 Decembrie 1918 la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art.272 din Codul procedură penală, dispune plata a câte 130 lei, reprezentând onorarii avocaţi desemnaţi din oficiu, sume de bani care, potrivit art.275 alin.6 din Codul de procedură penală, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în Camera de Consiliu, astăzi, 17 mai 2018, ora 08:54”
Reamintim că Asociaţia 21 Decembrie 1989 a cerut instuirea sechestrului arătând că prejudiciul moral şi material provocat de inculpaţi a fost estimat la peste un milliard de dolari.
Cerere de insituire a sechestrului pe averea inculpaţilor din dosarul Mineriadei a depus şi Asociaţia Victimelor Minderiadelor din România. Potrivit preşedintelui asociaţiei, Viorel Ene, judecătorul nu se pronunţase încă pe cerere.
Mineriada
În zorii zilei de 13 iunie 1990, statul român, condus de Ion Iliescu, a trimis impresionante efective de poliţişti şi soldaţi în Piaţa Universităţii împotriva unei mâini de grevişti ai foamei. Tot pe 13 iunie, în Bucureşti s-a tras, 4 oameni fiind ucişi prin împuşcare. O zi mai târziu, în Bucureşti au năvălit minerii chemaţi de Iliescu precum şi alţi mii de cetăţeni din toată ţara, convocaţi de senatori şi deputaţi. Au urmat bătăi, arestări, jafuri şi devastare.
Bilanţul acelor zile de teroare s-a soldat cu uciderea prin împuşcare a patru persoane şi rănirea altor 18. De asemenea, 1.388 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.250 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.
Ceea ce face din Mineriadă unul dintre cele mai dureroase şi ruşinoase episoade ale istoriei contemporane este faptul că preşedintele ţării a asmuţit cetăţeni ai acestei ţări împotriva compatrioţilor lor. În plus, nu trebuie uitat că, potrivit martorilor vremii, armata dotată cu muniţie de război a tras împotriva populaţiei civile. Pe 13 iunie 1990, patru persoane au fost omorâte prin împuşcare iar alte 18 rănite.
25 de ani mai târziu, în data de 21 octombrie 2015, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost chemat la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă că are calitatea de suspect pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul „Mineriada”. A fost nevoie de încă un an şi aproape trei luni pentru ca Iliescu să devină din suspect, inculpat.
Pe 13 iunie 2017, Ion Iliescu a fost trimis finalmente în judecată de Parchetul Militar, alături de Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Roman de Informaţii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
Au mai fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil ‘Cico’ Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere ‘Valea Jiului’; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Multe alte persoane cu nume mai mult sau mai puţin sonore implicate în drama de acum 27 de ani nu au fost însă puse sub acuzare. Potrivit Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România, dosarul a fost deschis doar parţial. Concret, AVMR acuză că procuratura „refuză să cerceteze despre victimele îngropate la Străuleşti şi Domneşti” şi refuză să-i pună sub urmărire penală pe procurorii care, în ’90, au emis mandate ilegale de arestare împotriva cetăţenilor reţinuţi ilegal la Măgurele şi Băneasa.
Sursa: Epoch Times
