Ieri (15.11 a.c.) sau împlinit 300 de ani de la nașterea Sfântului Paisie de la Neamț, isihast, stareț al mai multor mănăstiri din Moldova, organizator și înnoitor al vieții monahale. Iar un astfel de eveniment n-ar fi putut altfel decât să prilejuiască o mare sărbătoare în Arhiepiscopia Iașilor.
Sărbătoarea Sfântului Paisie a debutat duminică, 13 noiembrie, cu deschiderea oficială, la Iași, a Simpozionului Internațional „Moștenirea spirituală și culturală a Sfântului Paisie de la Neamț. 300 de ani de la naștere”.
ÎPS Teofan a deschis evenimentul citind un mesaj transmis de Patriarhul Daniel.
Ierarhul a transmis apoi propriul cuvânt de bun venit participanților la simpozion.
„Îl putem numi pe Sfântul Paisie Velicicovschi de la Neamț unul dintre bărbații de seamă, care nu a vorbit din înțelepciunea acestei lumi, care s-a lăsat inspirat de Dumnezeu, și-a împlinit pentru sine, pentru obștea sa monahală și prin extensiune pentru lume, ceea ce a împlinit în numele rugăciunii, al Sfinților Părinți, al Bisericii în profunzimea ei”, a declarat ÎPS Teofan.
Ieri (15.11 –n.r.), în penultima zi a Simpozionului și ziua de prăznuire a Sfântului Paisie, centrul sărbătorii a fost Mănăstirea Neamț, acolo unde a fost săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească și s-a binecuvântat incinta noului muzeu, dedicat exclusiv Sfântului Paisie, „în care pelerinii și turiștii deopotrivă pot descoperi obiecte personale, dar și detalii interesante legate de parcursul duhovnicesc al acestui mare isihast al Bisericii noastre”.
Acord încheiat între CJ IAȘI și Arhiepiscopia Iașilor pentru organizarea simpozionului
Consiliul Județean Iași a încheiat un acord de cooperare cu Arhiepiscopia Iașilor, în urma votului dat de consilierii județeni în ședința ordinară din data de 25 octombrie pentru realizarea în parteneriat a Simpozionul Internațional „Moștenirea spirituală și culturală a Sfântului Paisie de la Neamț, 300 de ani de la naștere”.
Conform contractului de parteneriat Consiliul Județean Iași a alocat, pentru realizarea evenimentului, suma de 13.200 lei, respectiv 37,16% din bugetul total al simpozionului.
Cătălin TIMOFCIUC, consilier județean CJ Iași: ”Am votat pentru a sprijini Arhiepiscopia Iașilor! Sfântul Paisie a fost o personalitate marcantă a vremii sale”
Cătălin Timofciuc, consilier județean CJ Iași ne-a declarat că a votat favorabil pentru a sprijini Arhiepiscopia Iașilor în realizarea „Simpozionului Internațional Moștenirea spirituală și culturală a Sfântului Paisie de la Neamț, 300 de ani de la naștere (1722 – 2022)”.
Potrivit lui Timofciuc votul din Consiliul Județean pentru a sprijini financiar acest eveniment vine să arate respectul pentru contribuția culturală a bisericii în țara noastră.
”Votul din Consiliul Județean pentru a sprijini financiar acest deosebit eveniment vine să
arate respectul pentru contribuția culturală a Bisericii în țara noastră.
În plus, Sfântul Paisie a fost o personalitate marcantă a vremii sale.
Mulți dregători, boieri și chiar ierarhi sau domnitori poposeau la Mănăstirea Neamț, dorind să vadă pe acest mare stareț cu viață sfântă.
Iar în vremurile noastre, la mormântul lui de la Mănăstirea Neamț vin să se închine și să-i ceară ajutor nu numai credincioși din România, ci și din alte țări”, a declarat Cătălin TIMOFCIUC.
Astăzi (16.11 a.c.), după încheierea ultimelor sesiuni de comunicare, se va reveni la Iași pentru vernisajul unei expoziții organizate de Muzeul Metropolitan și dedicată Sfântului Paisie.
Cine a fost Sfântul Paisie
Cuviosul Paisie de la Neamț s-a născut în orașul Poltava din Ucraina în anul 1722, la 21 decembrie, într-o binecuvântată familie preoțească numeroasă. Din botez s-a numit Petru.
În anul 1735 învață carte la Academia Teologică din Kiev, întemeiată de mitropolitul moldovean Petru Movilă. După patru ani, părăsind școala, intră în viața monahală la Mănăstirea Medvedeski, având vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor, primind numele de Platon. După puțină ședere în Mănăstirea Pecerska, vine în Moldova, în anul 1745, și se stabilește la schitul Trăisteni – Râmnicu Sărat și apoi la Mănăstirea Dălhăuți.
În vara anului 1746 se duce la Muntele Athos, unde se nevoiește ca sihastru patru ani de zile. În anul 1750 este tuns, aici, în monahism de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul său, primind numele de Paisie. Apoi, este hirotonit ieromonah și întemeiază o obște monahală în Schitul Sfântul Prooroc Ilie, unde se nevoiește până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni și ruși.
Se reîntoarce în Moldova împreună cu toți ucenicii săi și se stabilește la Mănăstirea Dragomirna, unde se nevoiește doisprezece ani, până în 1775. Aici, Cuviosul Paisie formează o obște mare de 350 de călugări și traduce, împreună cu ucenicii săi români, o parte din scrierile filocalice ale Sfinților Părinți.
În anul 1775, Moldova de Nord căzând sub ocupație austriacă, Cuviosul Paisie a fost nevoit să se stabilească la Mănăstirea Secu, în data de 14 octombrie, împreună cu 200 de monahi, lăsând la Dragomirna o obște de 150 de monahi. Aici se nevoiește patru ani, continuând aceeași rânduială de viață duhovnicească atonită.
Cu binecuvântarea mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi și la îndemnul domnitorului Alexandru Moruzi, Cuviosul Paisie s-a mutat la Mănăstirea Neamț, cu o mare parte din obștea de la Secu, în ziua de 14 august 1779, unificând astfel cele două mănăstiri sub povățuirea unui singur stareț.
Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareț al celor două mănăstiri unificate, Neamț – Secu, Cuviosul Paisie păstrează cu sfințenie același regulament de viață monahală din Sfântul Munte Athos.
Pentru sfințenia vieții sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamț era cunoscut în toate țările ortodoxe, începând din Muntele Athos până în Lavra Peșterilor din Kiev.
În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, și-a dat sufletul său în mâinile Domnului în seara zilei de joi, 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. A fost plâns de toată obștea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, ruși, ucraineni, greci, bulgari. Sâmbătă, 17 noiembrie, a fost înmormântat în gropnița bisericii mari, zidită de Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
În 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit pomenirea ca sfânt a Cuviosului Paisie de la Neamț, fiind trecut în calendar la data de 15 noiembrie.
